Biblioteca Judeţeană Mureş > Biblioteca „Târgu-Mureş” din Chişinău

Biblioteca „Târgu-Mureş” din Chişinău

Biblioteca „Târgu-Mureş” din Chişinău Primirea oaspeţilor
Primirea oaspeţilor

 

Fiecare sfârsit de august ne duce cu gândul la fraţii de peste Prut. Reîntoarcerea în timp ne aminteşte de voinţa unui neam care şi -a redobândit demnitatea prin revenirea la limba şi alfabetul latin, credinţa şi obiceiurile strămoşeşti.

Câtă forţă în sărbătoarea "Limba noastră cea româna" instituită la 31 august! Ziua unităţii româneşti, a democraţiei şi libertăţii, din care a emanat dorinţa reîntâlnirii dintre fraţi: independenţa, interferenţele culturale şi schimburile de valori spirituale. Acesta este aspectul benefic pângărit de drumul sinuos al reformei.

Pe măsura scurgerii timpului relaţiile dintre noi devin tot mai nefireşti.

 

A fost un război în Transnistria alimentat de cei care priveau cu îngrijorare evoluţia relaţiilor dintre noi. Frica redesteptării româneşti din Moldova i-a cuprins pe cei ce au stăpânit prin dictatură mai mult de o jumatate de secol pământul basarabean.

Adepţi ai unei politici comuniste, ei îsi apără privilegiile dobândite prin forţă şi caută să readucă populaţia la vechea stare, limba moldovenească, despărţirea de fraţi şi reîntoarcerea în graniţele vechiului imperiu.

Împotriva tuturor acestor încercări cu care se confruntă românii moldoveni, apreciem tendinţele de unire a forţelor intelectuale, singurele capabile de schimbare. În ciuda greutăţilor economice, politice, a crizei prin care trece Basarabia, cultura românească continuă să alimenteze sperantele de împlinire a năzuinţelor de unitate frăţească.

 

Înapoi
 
Începutul paginii
Biblioteca „Târgu-Mureş” din Chişinău Activitate în bibliotecă.
Activitate în bibliotecă.

 

Au trecut sase ani de când parlamentarii Moldovei au proclamat independenţa Basarabiei.

În acele momente de entuziasm general mă aflam printre cei care săvârseau acel act istoric, de la 27 august 1991. Am străbătut calea de la clădirea Parlamentului şi până în Piaţa Marii Adunări Naţionale în aclamaţiile mulţimii care astepta publicul verdict. Am pornit cu mare încredere şi simţeam că nu ne mai desparte nimeni şi nimic.

Independenţa a pus capăt supunerii, umilirii şi teroarei rosii.

Era momentul declansării renasterii naţionale a Basarabiei. Oficializarea limbii române, adoptarea grafiei latine, a tricolorului românesc şi a imnului naţional "Desteaptă-te române" constituiau pentru mine tot atâtea momente de speranţă în spulberarea diferenţelor dintre noi.

 

În vâltoarea acestor evenimente, mai multi bibliotecari din judetele Ardealului ne-au oferit sprijinul ideilor înnoitoare, punându-se bazele primei biblioteci româneşti din Chisinau. - "TRANSILVANIA", chiar în ziua următoare a proclamarii independenţei. An de an, la ceas aniversar, ne-am dat întâlnire, aici, colegi din judeţele Mureş , Baia Mare, Satu Mare, Bihor, Alba. Sălaj, Brasov, Arad, Timisoara, Sibiu sporind zestrea cărţilor, într-un elevat şi sustinut dialog cultural şi profesional dus până la perfecţiune. În această bibliotecă am întâlnit tineri şi adulti având pe masa de studiu pe Eminescu, Cosbuc, Alecsandri, Rebreanu, Blaga, Arghezi, Călinescu, Sadoveanu… în haina lor adevarată. Tot aici ne-am dat întâlnire cu Mihai Cimpoi, Grigore Vieru, D.Matcovschi, Leo Butnaru, Iulian Filip, Dumitru Fusu, Ioan Mânascurtă, Alexe Rau, Iurie Colesnic şi mulţi alţii, cu care am dialogat ore în sir despre ceea ce ne apropie. Acesta a devenit locul în care cei peste 12.000 cititori, care se înscriu anual, beneficiază de aproape 60.000 de volume de cărţi, donate de ardeleni.

În decursul timpului, primei biblioteci româneşti i s-au alaturat altele: Biblioteca "Onisifor Ghibu", patronată de Biblioteca municipală "M.Sadoveanu" din Bucuresti; Biblioteca "Ion Creangă" (pentru copii) oferta colegilor de la Biblioteca "Gh.Asachi" din Iasi; Biblioteca "Ovidius", organizată de Biblioteca Judeţeană Constanţa; Biblioteca "Târgovişte", donaţia colegilor din judeţul Dâmbovita şi Biblioteca "Târgu-Mureş ", care ne aparţine.

O stralucită cronică a confluenţelor culturale româno-române, a gesturilor de generozitate ardelenească, ne oferă scriitorul clujean Teodor Tanco, în lucrarea Basarabia, numele tău e Maria, aparută succesiv în trei ediţii, carte care a fost premiată de Uniunea Scriitorilor din Chişinău. Sunt însemnari de scriitor, martor al atâtor întâmplari cu semnificaţii istorice.

 

 

Înapoi
 
Începutul paginii

 

Biblioteca „Târgu-Mureş” din Chişinău Intrarea în bibliotecă.
În imagine de la stânga spre dreapta:
Dimitrie Poptămaş, Liliana Moldovan şi Nicolae Băciuţ.
Intrarea în bibliotecă.

Sectorul Rîşcani, al doilea ca mărime din cele cinci existente, are o populaţie de peste 180.000 locuitori şi dispune de 13 biblioteci publice, filiale ale Bibliotecii municipale "B.P.Haşdeu".

Biblioteca "Târgu-Mureş " este una dintre ele, instituita cu un an în urmă şi este situată pe principala arteră de circulaţie a sectorului, pe Bulevardul Moscovei, nr.8, la parterul unui bloc de locuinţe, având o suprafaţa de 400 mp.

Spaţiul a fost acordat de Primăria municipiului Chişinău, precum şi mobilierul necesar. La deschidere, fondul iniţial de carte a fost de 5.000 volume, din care două treimi erau donaţia Bibliotecii Judeţene Mureş.

Bucurându-ne de sprijinul Ministerului Culturii şi de resursele proprii (fond de dublete) precum şi de generozitatea unor donatori, la numai un an de la înfiinţare, Biblioteca "Târgu-Mureş " înregistrează peste 18.000 volume, fond enciclopedic de largă adresabilitate.

Ceea ce caracterizează fondul de carte al acestei noi biblioteci este calitatea colecţiilor.

Se vorbeste în Chişinău despre biblioteca cu cele mai bune cărţi - "Târgu-Mureş ". Este rodul selectivităţii noastre, principiu de bază în alcătuirea colecţiilor.

Beneficiari sunt în special elevii liceelor şi studenţii universităţilor, Universitatea Tehnică aflându-se în imediata apropiere.

Un prim bilanţ al acestui an se concretizează în cei peste 6.000 de utilizatori care apelează la serviciile bibliotecii, prin cei sase salariaţi cu pregatire de specialitate biblioteconomică, condusi de Claudia Satravca cu pasiune, profesionalism şi iniţiativă.

Asa se prezintă prima bibliotecă românească din sector şi cea mai tânară din cele cinci, la ceas aniversar.

 

 

Vezi situarea pe harta Google!

 

Înapoi
alte imagini: 1, Biblioteca Judeţeană Mureş Vedere din cartierul Rîşcani din Chisinău, Republica Moldova.
În stânga imaginii de poate observa intrarea la Biblioteca „Târgu-Mureş”.
Vezi sursa imaginii!
2, Biblioteca Judeţeană Mureş Vedere din cartierul Rîşcani din Chisinău, Republica Moldova.
În stânga imaginii de poate observa intrarea la Biblioteca „Târgu-Mureş”.
Vezi sursa imaginii!
3. Biblioteca Judeţeană Mureş Poză de grup în faţa intrării la Biblioteca „Târgu-Mureş” din Chisinău
În imagine de la stânga spre dreapta:
Fall Maria Magdalena, Monica Avram, Dimitrie Poptămaş şi Claudia Şatravca.
Începutul paginii

 

Biblioteca „Târgu-Mureş” din Chişinău Discursul dl. Dimitrie Poptămaş la inaugurarea bibliotecii.
Discursul dl. Dimitrie Poptămaş
la inaugurarea bibliotecii.

Sărbătorirea unui an de la înfiinţare a avut loc în cadrul Zilelor Chisinăului - 97 (1-7 oct.), biblioteca marcând activităţi specifice în zilele de 2 şi 3 octombrie.

La deschiderea acestora au răspuns invitaţiei Departamentului Culturii de pe lângă Primăria din Chisinău, Alexandru Petru Frătean, vicepresedinte al Consililui Judeţean Mureş şi Eugen Crisan, viceprimar al Târgu-Mureş ului, care au apreciat actul de responsabilă cooperare culturală.

Au fost de faţa Cornel Moraru, consilier cultural sef al Inspectoratului de Cultură al Judeţului Mureş şi Marin Sara, directorul Bibliotecii "Petru Maior" din Reghin.

Cu acest prilej a fost oferită o nouă donaţie de carte de aproape 2.000 volume, obiecte de artă şi muzicale, produse de prestigioasele firme Mureş ene S.C. PRODCOMPLEX S.A. Târgu-Mureş şi S.C. HORA S.A. din Reghin, precum şi o însemnată cantitate de integrame, editate de S.C. TAVIS-COM SRL Târgu-Mureş, pentru a fi difuzate gratuit cititorilor.

Deschiderii oficiale i-au urmat lansări de cărţi între care menţionam: Ştefan cel Mare - album, Onisifor Ghibu, Gânduri despre Basarabia.

Dumitru Fusu - cunoscut actor, prezent cu un recital Eminescu la Târgu-Mureş, Mai singur decât cel nenăscut; Cornel Moraru.

Obsesia credibilităţii; Grigore Jitaru. Blazoane domneşti din Tara Românească şi Moldova (sec.12-15): Alexe Rau, directorul Bibliotecii Naţionale din Moldova, Uniluconul s.a. în prezenţa unor valorosi editori cum sunt Ioan Mânascurta şi Iurie Colesnic.

 

 

Înapoi
alte imagini: 1, Biblioteca Judeţeană Mureş Discurs la inaugurarea bibliotecii. 2, Biblioteca Judeţeană Mureş Discurs la inaugurarea bibliotecii. 3. Biblioteca Judeţeană Mureş Discurs la inaugurarea bibliotecii.
Începutul paginii

 

Târgu-Mureşul din inima chişinăuanilor

 

Biblioteca „Târgu-Mureş” din Chişinău Interiorul bibliotecii în anii 1996-2000.
Interiorul bibliotecii în anii 1996-2000.

La începutul anilor '90, atunci când renăştea dorinţa de libertate a popoarelor din estul Europei, pe românii din afara graniţelor, din Basarabia şi Bucovina, limba română i-a unit în năzuinţele lor de viitor.

În aceste condiţii, cartea şi biblioteca şi-au păstrat rolul civilizator tot aşa cum l-au avut în decursul timpurilor.

Aşa s-a întâmplat ca podul de flori de peste Prut, bucurie a reîntâlnirii noastre, a fost preluat de cel al cărţilor, pentru a potoli setea de cunoaştere şi apropiere între români şi, totodată, a bibliotecilor de carte românească.

Îmi amintesc de momentele istorice în care Basarabia îşi proclama independenţa la 27 august 1991.

În ziua următoare s-a deschis cea mai mare bibliotecă de carte românească din Chişinau cu contribuţia ardelenilor - "TRANSILVANIA". Numărul lor a început să crească, constituindu-se într-o reţea renăscută şi ea din vechile filiale ale Bibliotecii Municipale "B. P. Haşdeu".

Nu a trecut mult timp pană cand pe harta Chişinăului, în 1996, s-a deschis Biblioteca "Târgu-Mureş", ctitorie a instituţiei judeţene Mureş. An de an, acest spatiu a devenit locul nostru de intalnire şi dialog. Mureşenii s-au îngrijit de constituirea zestrei acestei instituţii printr-o riguroasă selectie de carte şi permanenta ei actualizare.

Totul părea să se desfăşoare sub zodia firească a lucrurilor, pană cand, sub pretextul renovării, biblioteca a fost inchisă, veste care i-a cutremurat pe cititori.

Timp de trei ani şi jumătate din drumurile noastre nu s-au mai întretăiat. A rămas amintirea şi speranţa ca nu va mai trece mult timp şi işi va relua activitatea.

Biblioteca „Târgu-Mureş” din Chişinău Interiorul Bibliotecii "Târgu-Mureş" din Chişinău
(1-3 octombrie 2009)
Interiorul Bibliotecii "Târgu-Mureş" din Chişinău
(1-3 octombrie 2009)

S-a întamplat în iarna acestui an ca biblioteca să fie redeschisă publicului, complet modernizată servind scopurilor pentru care a fost constituită.

Investiţia i-a aparţinut Primăriei prin Biblioteca Municipală "B.P.Haşdeu", pusă în aplicare de neobosita sa directoare Lidia Culicovschi, neîntrecută în iniţiative de acest fel, o bună specialistă în biblioteconomie, la care s-a adăugat concepţia şi priceperea colaboratoarei sale Claudia Satravca, distinsă de târgumureşeni cu diploma "Pro urbe".

Acum, în preajma Zilelor Chişinăului la ceas aniversar, întâlnirea noastră a fost surprinzătoare.

Ambianţa în care se păstrează şi se oferă publicului aceste "urme sacre", cum le numea Sadoveanu, beneficiază de o enorma sală compartimentată pe spaţii de lectură, acces liber la raft, bine structurat tematic, mobilier nou, adecvat şi multă, multă lumină care se imbină armonios cu cea pe care ne-o dau cărtile.

Am fost beneficiarii unei întâlniri de neuitat. O delegaţie de mureşeni s-a reîntâlnit cu cititorii şi ctitoria lor. Au făcut parte din ea Liliana Moldovan, director al Bibliotecii Judeţene Mureş, Nicolae Băciuţ, directorul Directiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional al Judeţului Mureş, Dimitrie Poptămaş, iniţiatorul înfiinţării bibliotecii.

 

Înapoi
alte imagini: 1, Biblioteca „Târgu-Mureş” din Chişinău Interiorul bibliotecii după renovare, (2009). 2, Biblioteca „Târgu-Mureş” din Chişinău Interiorul bibliotecii după renovare, (2009). 3. Biblioteca „Târgu-Mureş” din Chişinău Interiorul bibliotecii după renovare, (2009).
Începutul paginii

 

Biblioteca „Târgu-Mureş” din Chişinău Zilele Bibliotecii "Târgu-Mureş" din Chişinău, (1-3 octombrie 2009)
În n imagine de la stânga spre dreapta: Iulian Filip, acad. Mihai Cimpoi, Nicolae Băciuţ, Tatiana Petrache, Lidia Culicovschi, Dimitrie Poptămaş şi Liliana Moldovan .
Zilele Bibliotecii "Târgu-Mureş" din Chişinău
(1-3 octombrie 2009).

Pretextul a fost reluarea ediţiei anuale a Zilelor Bibliotecii "Târgu-Mureş" (1-3 octombrie), în aşa-zisa Săptămană a Uşilor Deschise (2-8 octombrie), al cărei debut a fost inaugurat de întâlnirea cu mureşenii.

Au fost donate cărţi, cea mai importantă fiind ediţia facsimilată a manuscriselor lui Mihai Eminescu, alaturată acum unui fond special de cărţi de şi despre Luceafărul poeziei româneşti, peste 350 de volume, între care şi ediţia Perpessicius, donate de prof. T.A. Enachescu, originar din Basarabia.

Tot cu acest prilej, scriitorul Nicolae Băciuţ şi-a prezentat noile apariţii editoriale "La răsărit de apus", "Singurand" şi revista "Vatra Veche" al cărei redactor-şef este.

A mai fost prezentat vol. al XVIII-lea al almanahului "Ţara Fagilor" al românilor nord-bucovineni alcătuit de Dumitru Covalciuc.

Momente înălţătoare, la care au participat numeroşi prieteni ai bibliotecii, între care Mihai Cimpoi, Iulian Filip, Ianos Turcanu, Vladimir Beşleagă, Serafim Saca, Eliza Botezatu, Victor Dumbrăveanu, Nicolae Rusu, Claudia Partole şi Victor Ladaniuc.

Din partea oficialităţilor au participat Valentin Ghincu, vicepretor al sectorului Rîşcani, Ana Lucia Culev, şefa Direcţiei Cultură a Primăriei municipiului Chişinău, Tatiana Petrache, şefa sectiei de cultură a Prefecturii Rîşcani, şi Irina Cipac, şefa sectiei Administraţiei Publice, care au rostit cuvinte de laudă şi mulţumire, au inmanat diplome pentru activitate bibliotecarilor şi oaspeţilor mureşeni - Pentru contribuţie deosebită la dezvoltarea colecţiei de cărte a Bibliotecii Publice "Târgu-Mureş" din Chişinău.

Biblioteca „Târgu-Mureş” din Chişinău Moment folcloric a fost asigurat de fraţii Viorica şi Constantin Ciubotaru.
În planul doi Nicolae Băciuţ şi Dimitrie Poptămaş.
(1-3 octombrie 2009).
Moment folcloric a fost asigurat de
fraţii Viorica şi Constantin Ciubotaru
(1-3 octombrie 2009).

Un moment folcloric a fost asigurat de fraţii Viorica şi Constantin Ciubotaru, care ne-au purtat în bogatia şi inegalabilul melos popular românesc.

Ne-au fost oferite cărti, intre care cele care cuprind referinte privitoare la colaborarea noastră, o bibliografie, Biblioteca Municipala "B.P. Haşdeu" în presa (2002-2006) şi Cărti cu dedicatii (in colectia bibliotecii Municipale "B.P. Haşdeu"), au fost consemnate impresiile noastre în Cartea de aur din care am remarcat cateva ganduri la redeschiderea bibliotecii: "Continuăm prin acest act procesul de integrare valorică general românească şi general europeană" (acad. Mihai Cimpoi);

"E mare păcat să închizi o bibliotecă după ce cu atâta greu o întemeiezi" (Iulian Filip); "În deschidere ne-am pomenit într-o lume de vrajă, într-un spaţiu solar, modern, plin de aer şi înţelepciune în care se gândeşte liber, imaginaţia zboară şi visele înmuguresc frenetic asemenea unei primăveri înnoitoare" (Victor Dumbrăveanu); Carte, Cartea - viata noastră şi Salvarea de la moarte! (Valeriu Beşleagă)

Sunt gânduri care confirma importanţa actului de cultură în împlinirea aspiraţiilor noastre comune.

P.S. Merită aprecieri "pilotul" autoturismului Bibliotecii Judeţtene Mureş, Valentin Zogorean, student al Universităţii "Spiru Haret", pentru profesionalismul şi modul agreabil cu care ne-a condus.

Dimitrie Poptămaş.

 

 

Înapoi
alte imagini: 1, Biblioteca „Târgu-Mureş” din Chişinău În imagine de la stânga la dreapta: Nicolae Băciuţ, Tatiana Petrache, Lidia Kulikovski, Dimitrie Poptămaş, Liliana Moldovan, Valentin Ghincu şi Claudia Şatravca
2009.
2, Biblioteca „Târgu-Mureş” din Chişinău În imagine de la stânga spre dreapta: Claudia Şatravca, Dimitrie Poptămaş, Liliana Moldovan şi Nicolae Băciuţ
2009.
3, Biblioteca „Târgu-Mureş” din Chişinău În imagine de la stânga spre dreapta: Dimitrie Poptămaş, Claudia Şatravca, Liliana Moldovan şi Nicolae Băciuţ
2009.
4, Biblioteca „Târgu-Mureş” din Chişinău În imagine de la stânga spre dreapta: Lidia Culicovschi, acad. Mihai Cimpoi şi Liliana Moldovan
2009.
5, Biblioteca „Târgu-Mureş” din Chişinău În imagine de la stânga spre dreapta: Liliana Moldovan şi Lidia Culicovschi
2009.
6, Biblioteca „Târgu-Mureş” din Chişinău Bibliotecară, 2009. 7. Biblioteca „Târgu-Mureş” din Chişinău În imagine de la stânga spre dreapta: Claudia Şatravca, Liliana Moldovan şi Valentin Zogorean.
Începutul paginii

Eminescu a trecut Prutul fără viză şi a ajuns la Biblioteca „Târgu-Mureş” din Chişinău

 

La sfârşitul lunii septembrie, presa românească îşi expunea părerea în legătură cu dorinţa televiziunilor din România de a trece Prutul şi de a constitui posturi de televiziune româneşti în Moldova. Intrarea Republicii Moldova într-o etapă firească de deschidere politică şi culturală faţă de România şi Europa, o dată cu preluarea puterii politice de către liberalii democraţi, a dat frâu liber restabilirii unor vechi contacte culturale. În acest context, o delegaţie din Târgu-Mureş, formată din:, Dimitrie Poptămaş, Preşedintele Fundaţiei Culturale „Vasile Netea” şi Liliana Moldovan, director al Bibliotecii Judeţene Mureş, scriitorul Nicolae Băciuţ, directorul D.J.C.C.P.C.N. Mureş, a poposit la Chişinău, în perioada 1-3 octombrie, pentru a participa la manifestările organizate de Biblioteca Municipală „B. P. Haşdeu”, cu prilejul „Zilelor Bibliotecii Târgu-Mureş din Chişinău”.

Dacă politicul a distrus punţile culturale dintre bibliotecile din Chişinău, şi bibliotecile din Transilvania, acestea au ajuns să fie refăcute, în manieră inedită, de bibliotecile judeţene din Mureş, Baia Mare şi Cluj, care au pornit spre Chişinău cu donaţii de carte şi entuziasm bibliotecăresc nemaipomenit.

Biblioteca „Târgu-Mureş” din Chişinău Ediţia facsimilată a manuscriselor lui Mihai Eminescu
2009.
Ediţia facsimilată a manuscriselor lui Mihai Eminescu
2009.

Drumul a fost deschis de Biblioteca Judeţeană Mureş care şi-a îndeplinit misiunea de a duce românilor din Chişinău o parte versiunea facsimilată a manuscriselor lui Eminescu. Constituită din volumele VII-XXI şi XXIV din seria facsimil a manuscriselor eminesciene, editate în format tradiţional şi electronic de Editura Academiei Române, donaţia de carte a a ajuns, în cele din urmă, în colecţiile Bibliotecii Târgu-Mureş din sectorul Rîşcani, al Chişinăului.

Evaluată la suma de aproape 1000 de euro, importanta comoară literară a fost obţinută la solicitarea Bibliotecii Judeţene Mureş şi a trecut cu bine Prutul, în ciuda intervenţiei vameşilor care au încercat să împiedice trecerea volumelor rostind interdicţia: „Cărţile iestea nu trec!”. Se pare că astrele au fost de partea iubitorilor de lectură şi a cercetătorilor care pot studia acum în tihnă manuscrisele eminesciene la Biblioteca „Târgu-Mureş” din Chişinău. Temelia acestei biblioteci a fost pusă în anul 1996, sub atenta îndrumare a D-lui Dimitrie Poptămaş, directorul din acea vreme, a Bibliotecii Judeţene Mureş.

Din acest an a început constituirea fondurilor de carte românească ale uneia dintre cele mai mari şi mai frumoase biblioteci din sectorul Râşcani, Biblioteca „Târgu-Mureş” din Chişinău. Proiectată ca bibliotecă publică cu caracter enciclopedic, biblioteca - filială, pune la dispoziţia cititorilor un fond de carte variat însumând peste 30000 de volume. Colecţiile de carte ale bibliotecii sunt destinate accesului liber la raft. Ele s-au constituit şi s-au îmbogăţit an de an prin eforturile unor donatori târgumureşeni de excepţie ca: Timotei Enăchescu, Lazăr Lădariu, Valentin Marica, Zeno Ghiţulescu, Dimitrie Poptămaş, Nicolae Băciuţ, Constantin Moraru şi alţii.

Supusă unui îndelung şi nefiresc proces de renovare care a durat patru ani, biblioteca şi-a redeschis porţile în februarie 2009 şi se mândreşte astăzi cu un spaţiu generos, eficient gestionat şi admirabil decorat, unde cărţile sunt aşezate pe raft în funcţie de conţinutul şi destinaţia lor. Impresionează strădania bibliotecarilor, care lucrează aici, de a promova fondul de carte gestionat, prin organizarea unor variate rafturi tematice, prin proiectarea unor evenimente culturale incitante, menite să întreţină dialogul cititorilor cu personalităţile culturale şi literare din România şi Chişinău. În acest locaş de cultură, admirabil renovat, cititorii sunt întâmpinaţi cu zâmbetul pe buze de către bibliotecari competenţi, pregătiţi să satisfacă setea de limba română a cetăţenilor, care găsesc o ofertă de carte extrem de variată şi sunt chemaţi să participe la întâlniri culturale incitante, care mustesc de voie bună, de drag de carte şi de cultură română.

Liliana Moldovan

Înapoi
  Biblioteca Judeţeană Mureş Teleki
Începutul paginii

Alte linkuri:


©2003 Biblioteca Judeţeană Mureş