Biblioteca Judeţenă Mureş > Biblioteci din judeţ > Biblioteca Orăşenească Miercurea Nirajului

Biblioteca Orăşenească Miercurea Nirajului
Városi Könyvtár Nyárádszereda

Adresa: Miercurea Nirajului, P-ţa Bocskai István nr. 53, jud. Mureş, cod poştal: 547410.
Telefon: 0265-576004
Bibliotecar György Ibolya
György Ibolya
E-mail ibolyagyorgy@yahoo.com
Orar - Nyitvatartás:
Luni - Hétfő 8 - 16 Joi - Csütörök 11 - 19
Marţi - Kedd 8 - 16 vineri - péntek 8 - 14
Miercuri - Szerda 8 - 16    
Despre bibliotecă - A könyvtárról
 
   
Despre Oraşul Miercurea Nirajului - Nyárádszereda városáról
  Scurt istoric - Történelem
  Oraşul Miercurea Nirajului - Nyárászereda
   
   
  Miercurea Nirajului , jud. Mureş - Wikipedia
  Nyárádszereda - Wikipédia

 

Despre Oraşul Miercurea Nirajului - Nyárádszereda városról

Oraşul Miercurea Nirajului - Nyárádszereda város Primăria oraşului Miercurea Nirajului.
Nyárádszereda város Polgármesteri hivatala.
Primăria oraşului Miercurea Nirajului

 

Valea Nirajului. Se întinde de la Câmpul Cetăţii de lângă Sovata pe o vale binecuvântată de Dumnezeu, pe o lungime de aproape 75 de km. Valea Nirajului este una dintre teritoriile cele mai dens populate din Transilvania. Se află în partea sud estică a judeţului Mureş, la o distanţă de 22 de km de oraşul de reşedinţă a judeţului, municipiul Tg.Mureş şi la 45 de km de renumita staţiune turistică Sovata.

Centrul văii Nirajului este comuna Miercurea Nirajului, cea mai populată şi cea mai dezvoltată comună din Valea Nirajului. Se află la altitudinea de 347 m peste nivelul mării, la intersecţia paralelei de 46028` latitudine nordică cu meridianul de 24049` longitudine estică.

Clima este meridională, cu o temperatură medie anuală de 8–10 grade/C, cu un nivel al precipitaţiilor de 700–1000 mm/an.

Din punct de vedere administrativ comuna cuprinde satele: Miercurea Nirajului, Dumitreşti, Tâmpa, Şardu Nirajului, Lăureni, Moşuni, Beu şi Veţa.

 

Scurt istoric - Történelem

Din vestigiile arheologice scoase la iveală se atestă că comuna este locuită încă din epoca neolitică. Pe teritoriul satului Miercurea Nirajului s-au găsit topoare din piatră (2000 – 1700 Î.Ch). La Lăureni s-au găsit monezi bizantine din epoca împăratului Iustinian. Hotarul satelor Moşuni şi Beu este traversat de drumul roman spre castrul de la Călugăreni. În Moşuni s-au găsit cioburi de lut din perioada provinciei Dacia.

La Tâmpa a fost găsit un denar din timpul lui Iulius Cesar. Mai menţionăm monezile romane scoase la suprafaţă în anii 80, în timpul modernizării drumului Miercurea Nirajului – Bereni. Denumirea localităţii (Szereda) provine din cuvântul de origine slavă ,,sreda”, care înseamnă ,,loc de târguri” dar are şi înţelesul de ,,centru”. Nu există dovezi scrise în acest sens, dar cei mai mulţi dintre istorici consideră Miercurea Nirajului, primul oraş din scaunul Mureşului.

Prima atestare documentară a oraşului este din 1493, într-un hrisov al voievodului Losonczi László. Miercurea Nirajului este numit ,,oppidium” într-o scrisoare a lui Sigismund Báthori. În 1527 Principele Báthori scuteşte Miercurea Nirajului, alături de Tg.-Mureş de plata tuturor dărilor. Miercurea plăteşte dări numai pentru Poartă. În 1585 oraşul trimite reprezentanţi în Dietă. Evenimentele din anii 1600–1603 au pustiit regiunea. Generalul Basta părăseşte Transilvania în 1604. În 1605 este convocată Dieta Transilvaniei în oraşul Miercurea Nirajului.

Aici este ales la 21 februarie 1605 Bocskai István ca principe al Transilvaniei, numele oraşului este înscris în analele istoriei. O perioadă îndelungată Miercurea Nirajului este centrul administrativ al scaunului Mureşului. Din surse istorice se cunoaşte că adunările scăunale obşteşti erau ţinute aici. În secolul XVIII-a centrul administrativ al scaunului se deplasează tot mai mult spre Tg.-Mureş. Lipsit de gloria de odinioară, Miercurea Nirajului îşi pierde tot mai mult din importanţă şi se degradează la rangul unei aşezări rurale. După revoluţia burgheză din 1848 începe o dezvoltare spectaculoasă.

În 1863 se înfiinţează prima staţie poştală, în 1916 funcţionează serviciul de telefonie, în 1914 se pune în funcţiune linia ferată îngustă. După prima conflagraţie mondială începe un proces de dezvoltare a capitalului aproape inexistent până la acel moment (exceptând târgurile săptămânale din fiecare miercuri).

După 1919 apar pe lângă cultivarea pământului şi creşterea animalelor, primele ateliere de mici meseriaşi şi fabrici. Sistemul financiar – bancar se dezvoltă prin înfiinţarea primei Case de Depunere în 1866, în 1883 ia fiinţă prima bancă, din 1894 funcţionează Cooperativa de Credit, în 1915 se înfiinţează Cooperativa Furnica. În 1923 se pune în funcţiune staţia de electrificare, care furnizează electricitate pentru populaţie şi pentru iluminatul public.

În 1941 începe exploatarea zăcămintelor de gaz metan. După războiul devastator, în 1949 se înfiinţează Cooperativa Meşteşugărească Nirajul, cu semnificaţii importante în viaţa locuitorilor zonei. În 1950 intră în vigoare noua Lege al administraţiei, care desfiinţează judecătoria locală. În 1950 se înfiinţează Staţia de Mecanizare. În 1956 se înfiinţează Liceul Teoretic. În 1966 pentru prima dată în ţară începe să producă fabrica de făină de lemn, necesară pentru producerea explozibililor, şi care este a patra fabrică de acest profil din lume. Piaţa mare din centrul comunei se amenajează într-un parc comunal frumos şi îngrijit, în anii 1969-73 se construiesc trotuare.

S-a extins şi sistemul sanitar, s-au construit cămine culturale în satele aparţinătoare. Conducerea era preocupată de ideea devenirii în oraş, dar din cauza lipsei apei potabile şi a canalizării această idee a rămas numai perspectivă. În anii 70-80 s-a accelerat dezvoltarea industrială. S-a extins sistemul şcolar, în 1979-81 s-a construit cartierul de blocuri, s-a inaugurat căminul cultural spaţios şi multifuncţional. După revoluţia din decembrie 1989, până în 1995 se vede o stagnare în toate domeniile. După această dată începe o dezvoltare semnificativă a sectorului privat, se întăreşte sectorul civil, în 1997 Consiliul local aprobă planul de urbanism general, premisă a viitorului oraş Miercurea Nirajului.

Nagy Zsigmond

Înapoi
alte imagini: 1, Oraşul Miercurea Nirajului - Nyárádszereda város Sculptură cu urarea Bine aţi venit!
Üdvözlőtábla.
(http://www.rovasirasforrai.hu/Fenykeptar/11_Keptar_211-220.htm#8)
2, Oraşul Miercurea Nirajului - Nyárádszereda város Biserica Reformată.
Református templom.
3, Oraşul Miercurea Nirajului - Nyárádszereda város Bustul lui Bocskai István.
Bocskai István szobra.
4, Oraşul Miercurea Nirajului - Nyárádszereda város Casa de cultură.
Művelődési Ház
5. Oraşul Miercurea Nirajului - Nyárádszereda város Vedere din centru.
Központ.
Începutul paginii

Biblioteca - A könyvtár

Oraşul Miercurea Nirajului - Nyárádszereda város Biblioteca oraşului Miercurea Nirajului.
Nyárádszereda város Könyvtára.
Biblioteca.
A Könyvtár.

Despre bibliotecă

Biblioteca oraşului Miercurea Nirajului funcţionează într-un spaţiu de 121 mp, în incinta Căminului Cultural Miercurea Nirajului. În emanciparea culturală şi informarea cetăţenilor biblioteca publică a oraşului are un rol important.

Biblioteca are organizate într-un compartiment unic următoarele servicii: completare – prelucrare, împrumut la domiciliu pentru adulţi şi copii, consultare pe loc a documentelor, informare bibliografică. Ambianţa plăcută, primitoare pe care oferă spaţiul bibliotecii este conferită în principal de dotăriile de ultimă oră.

Scurt istoric al bibliotecii

Biblioteca a fost înfiinţată în anul 1954 sub tutela Bisericii Reformate, având un număr limitat de cărţi în special literatură şi beletristică. Biblioteca Comunală a fost sprijinită cu fonduri de Biserica Reformată, Primărie şi cetăţenii oraşului.

În acest timp în biblotecă se organizau lunar cercuri literare, prilej de întâlnire pentru cetăţenii comunei. În cadrul acestor întâlniri se dezbăteau diverse teme de interes comun. Din păcate despre această activitate nu a rămas nici un document.

Prima bibliotecară a fost doamna Veres Magyari Rozalia, conducând instituţia un an. Între anii 1955-1963 conducerea bibliotecii a fost preluată de domnul Szombath Károly. Între anii 1964-2001 biblioteca este condusă de doamna Iszlai Ilona. Din anul 2001 biblioteca a fost preluată de doamna György Ibolya.

În anul înfinţării biblioteca avea un număr de 1.722 iar în prezent are 13.888 de volume.

 

Colecţiile bibliotecii

Organizarea sistematico-alfabetică a colecţiilor, cu acces liber la raft, facilitează accesul bibliotecarului şi a cititorilor la documente. Fondul de carte a bibliotecii este organizat conform Clasificării Zecimale Universale, pe domenii de activitate, începând cu grupa 0 până la grupa 9. Fondul existent este structurat după cum urmează: literatură 8.212 volume, literatură pentru copii 1.764, ştiinţe sociale 467 volume, ştiinţe ale naturii 618 volume, tehnice 593 volume, agricultură 229 volume, diverse 2.005 volume. Din punct de vedere lingvistic fondul de cărţi se împarte în 12.223 volume în limba maghiară şi 1.655 de volume în limba română.

Serviciul relaţii cu publicul

Biblioteca orăşenească vine în sprijinul bibloteciilor şcolare pentru a oferii elevilor accesul atât la cărţi cât şi la internet. Cititorilor fideli oferă reţinerea de cărţi, care sunt în patrimoniul bibliotecii, dar care la momentul cererii formulate nu se află în bibliotecă. Petru o bună orientare punem la dispoziţia utilizatorilor catalogul alfabetic şi cel sistematic.

Elevii sunt îndrumaţi de bibliotecară astfel încât lectura să fie adecvată atât vârstei cât şi cerinţele ştinţifice. În acest sens biblioteca deţine documente multimedia, DVD-uri, CD-uri. Biblioteca încearcă să ofere orice tip de informaţie, precum şi posiblitatea de conversaţie sau dezbatere publică pe teme diverse, fie de actualitate, fie prilejuită de lectura unei cărţi .

Biblioteca răspunde diverselor probleme de ordin social, cultural, civic. În prezent biblioteca are 446 de cititori, din care 262 sunt elevi.

În anul 2010 cititorii au împrumutat 10.103 de volume.

Programul Biblionet în bibliotecă: în data de 13.10.2010 s-a deschis oficial centrul de informare Biblionet , în bibliotecă. Prin intermediul programului biblioteca a fost dotată cu 4 calculatoare de ultimă generaţie, conectate permanent la internet, puse la dispoziţia cititorilor bibliotecii.

Centrul Biblionet este vizitat şi utilizat zilnic de 30-40 de persoane, majoritatea elevi.

 

 

Înapoi
alte imagini: 1, Biblioteca oraşului Miercurea Nirajului - Nyárádszereda város könyvtára Aspect din bibliotecă.
A könyvtár.
2, Biblioteca oraşului Miercurea Nirajului - Nyárádszereda város könyvtára Aspect din bibliotecă.
A könyvtár.
3, Biblioteca oraşului Miercurea Nirajului - Nyárádszereda város könyvtára Aspect din bibliotecă.
A könyvtár.
4, Biblioteca oraşului Miercurea Nirajului - Nyárádszereda város könyvtára Aspect din bibliotecă.
A könyvtár.
5, Biblioteca oraşului Miercurea Nirajului - Nyárádszereda város könyvtára Aspect din bibliotecă.
A könyvtár.
6, Biblioteca oraşului Miercurea Nirajului - Nyárádszereda város könyvtára Aspect din bibliotecă.
A könyvtár.
7, Biblioteca oraşului Miercurea Nirajului - Nyárádszereda város könyvtára Aspect din bibliotecă.
A könyvtár.
8, Biblioteca oraşului Miercurea Nirajului - Nyárádszereda város könyvtára Aspect din bibliotecă.
A könyvtár.
9, Biblioteca oraşului Miercurea Nirajului - Nyárádszereda város könyvtára Aspect din bibliotecă.
A könyvtár.
10. Biblioteca oraşului Miercurea Nirajului - Nyárádszereda város könyvtára Aspect din bibliotecă.
A könyvtár.
Începutul paginii

©2003 Biblioteca Judeţeană Mureş