Biblioteca Judeţenă Mureş > Biblioteci din judeţ > Biblioteca Municipală "Petru Maior" - Reghin

 

Biblioteca Municipală "Petru Maior"
Reghin


  • Adresa: Reghin, Str. Petru Maior nr. 1, jud. Mureş,
    cod poştal: 545300
  • Telefon, Fax: 0265 / 520579
  • E-mail: bmpmreghin@gmail.com
  • Orar: luni-vineri: 09.00-19.00

Filialele bibliotecii

 

Despre Reghin
  Municipiul
  Reghin, jud.Mureş - Wikipedia
  Szászrégen - Wikipédia
   
   
   
   
   
 
Vezi secvenţele video de la lansarea BIBLIONET în jud. Mureş...

Istoricul bibliotecii

Biblioteca Municipală „Petru Maior” este una din principalele instituţii culturale ale municipiului permanenet raportată la comunitatea ale cărei interese de informare şi documentare le serveşte şi pentru care a fost de altfel creată.

De la înfiinţarea sa, în anul 1950, şi până în prezent, a cunoscut un drum continuu ascendent, sub raportul îmbogăţirii patrimoniului său, al diversificării serviciilor pe care le oferă populaţiei, dar mai ales în privinţa creşterii numărului utilizatorilor care beneficiază de acest însemnat act de cultură. Extinzându-şi în permanenţă activitatea, a reuşit să se impună în viaţa spirituală a urbei, fiind apreciată şi căutată de publicul pe care-l deserveşte. Prin aceasta, pe bună dreptate i s-a conferit acestui lăcaş de cultură atributul de instituţie de ţinută ştiinţifică, cu profil distinct, care răspunde cerinţelor de lectură a tuturor categoriilor de cititori.

Făcând o scurtă incursiune în istorie, observăm că de la prima sa atestare documentară 1228, Reghinul s-a impus de-a lungul timpului printr-o viaţă social-economică prosperă, la care adăugăm numeroasele realizări cultural-ştiinţifice. Viaţa culturală a Reghinului medieval este, corespunzătoare epocii, una de natură cvasireligiosă, în care un rol deosebit îl joacă colegiul evanghelic, instituţie de învăţământ fondată la sfârşitul secolului al XVI-lea, şcoala maghiară din Reghin-sat, care-şi deschide porţile la 1725, ca şi şcoala românească apărută în epoca iosefiniană.

Oraşul Reghin îşi face prezenţa în istoria culturală a Transilvaniei la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul următor, epocă marcată de proeminenta personalitate a lui Petru Maior.  Aici, la Reghin, au fost create operele capitale al acestui mare om de cultură :

  • Didaniile
  • Dialog între nepot şi unchi
  • Istoria pentru începutul românilor în Dachia
  • Disertaţia pentru literatura cea veche a Românilor şi altele.

În a doua jumătate a veacului al XlX-lea, oraşul cunoaşte o efervescenţă a vieţii sale spirituale, se consolidează şcolile, pătrund tot mai multe gazete şi cărţi, iau fiinţă asociaţii culturale, ceea ce va culmina cu înfiinţarea, la 1874 a Despărţământului Reghin al Astrei. Având în frunte intelectuali luminaţi, animaţi de dragoste de neam, Despărţămîntul Reghin devine unul din cele mai active din ţară, favorizând pătrunderea cărţii, a ziarelor, înfiriparea corurilor, dezvoltarea învăţământului, bibliotecile, etc. Alături de şcoli, societăţi şi asociaţii culturale existente în viaţa societăţii, bibliotecile s-au impus ca o necesitate, cartea fiind alături de presă, principalul mijloc de răspândire a cunoştinţelor şi a ideilor vremii.

Încă din secolul al XVIII-lea, la Reghin este menţionat un cabinet de lectură (1778), frecventat de numeroşi intelectuali de diferite naţionalităţi. Cabinetul poseda lucrări scrise în spirit iluminist. începând din această perioadă, dar mai ales în secolul al XlX-lea, încep să apară numeroase biblioteci, modeste ca număr de volume şi activitate, dar importante focare de cultură şi lumină pentru acea perioadă. Menţionăm în acest sens biblioteca lui loan Pop Maior, personalitate marcantă a Reghinului, luptător pentru emanciparea culturală şi politico-naţională a românilor transilvăneni, primul preşedinte al Despărţămîntului Reghin al Astrei (1874), care a predat biblioteca spre folosinţă publică, pentru cei doritori de cultură şi informaţie. Consemnăm deasemenea activitatea Societăţii de lectură maghiară, Asociaţia districtuală maghiară în 1840, Societatea de lectură germană (1846), care au funcţionat cu unele întreruperi o lungă perioadă de timp.

În a doua jumătate a secolului al XlX-lea, numărul biblioteciilor creşte atât cantitativ cât şi calitativ, se înfiinţează pe lângă şcoli sau diferite societăţi culturale, numeroase biblioteci, cu un fond de publicaţii având caracter enciclopedic menit să satisfacă cerinţele de lectură ale personalului din şcoli, cât şi ale altor categorii de cetăţeni.

Se impune în acest sens, Biblioteca gimnaziului evanghelic, înfiinţată în anul 1857, care a devenit de-a lungul timpului, prin numărul şi conţinutul fondului de carte, una din cele mai importante biblioteci din acest ţinut. Numărul bibliotecilor creşte şi se diversifică. Amintim, Biblioteca Reuniunii învăţătorilor români greco-ortodocşi din Districtul VIII de învăţământ al Reghinului (1890), Biblioteca şcolii româneşti greco-catolice din Reghin (1879), Biblioteca profesorilor de la Colegiul de fete romano-catolic din Reghinul săsesc (1870) şi Biblioteca Societăţii cetăţeneşti şi industriale din Reghinul săsesc (1874).

Un moment deosebit în istoria bibliotecilor din regiune îl constitue înfiinţarea în anul 1886 a Bibliotecii Despărţământului Reghin al Astrei. Un rol de seamă l-a avut avocatul Ion Harşia, care a extins acest lăcaş de cultură şi în satele din jurul Reghinului săsesc (1903), alături de cele din lernuţeni (1911) şi Apalina (1912).

În viaţa culturală a oraşului Reghin, un rol important l-a jucat Societatea meseriaşilor români din Reghin, a cărei bibliotecă (1913), împreună cu cea a Centrului premilitar din Reghin, pun bazele unei biblioteci sub denumirea Biblioteca centrală românească (1933). În anul 1934 preşedintele Societăţii meseriaşilor români, propune înfiinţarea unei biblioteci publice centrale a tuturor românilor, care îşi începe activitatea la 31 martie 1935. Anii celui de-al doilea război mondial au avut o influenţă nefastă asupra bibliotecilor. După 1944 au avut loc schimbări radicale în viaţa societăţii româneşti, cu repercursiuni şi în activitatea bibliotecilor.

Totuşi evenimentul cel mai important îl reprezintă înfiinţarea în anul 1950, a Bibliotecii orăşeneşti, care o perioadă de timp a purtat denumirea de Bibliotecă Centrală raională, fiind prima bibliotecă publică a oraşului, ca instituţie de stat. La apariţia Hotărârii Consiliului de Miniştrii 1542 din 1951, privind bibliotecile, instiuţia reghineană deja funcţiona cu modestele ei posibilităţi materiale dar şi morale. În cei 55 de ani de existenţă, biblioteca a evoluat sub raportul îmbogăţirii patrimoniului său, al diversificării serviciilor pe care ea le oferă populaţiei, dar mai ales în privinţa creşterii numărului celor care sunt beneficiarii acţiunii culturale desfăşurate de blibliotecă.

Fiind o bibliotecă publică de stat, subvenţionată din bugetul statului, instituţia bibliotecară a avut până în anul 1990 şi menirea de a contribui la diseminarea ideologiei oficiale. Cu toate acestea, prin diversele ei forme de activitate, biblioteca s-a impus în viaţa culturală a localităţii, îndeplinindu-şi misiunea de principal factor de informare şi documentare asupra ansamblului de probleme pe care le implică viaţa de zi cu zi.

După anul 1989 s-au produs o serie de modificări în viaţa bibliotecii. Respectând cele trei elemente de bază - tradiţia, continuitatea şi modernitatea - căutăm să fim la înălţimea noilor schimbări petrecute în viaţa social economică şi culturală a ţării. Rezultatele obţinute până în prezent confirmă acest lucru, iar atribuirea numelui bibliotecii noastre a ilustrului cărturar Petru Maior ne obligă la creşterea şi diversificarea activităţii, deoarece biblioteca publică semnifică vocaţia culturală a locuitorilor urbei, afirmându-se în continuare ca un centru de iradiere culturală.

Serviciile pe care biblioteca le oferă beneficiarilor săi devin, an de an, tot mai diverse. Pe lângă împrumutul cărţilor la domiciliu, au fost create condiţii de studiu în sala de lectură, s-a îmbunătăţit accesul la presă prin sporirea numărului de abonamente şi diversificarea lor tematică, precum şi crearea unor noi servicii, introducerea accesului liber la raft al cititorilor şi crearea de filiale ale bibliotecii în zonele mai importante din oraş.

Noile reglementări, dar mai ales noua viziune asupra culturii şi implicit asupra activităţii bibliotecare a creat deschideri largi şi fără precedent în ceea ce priveşte colecţiile bibliotecii, activitatea cu utilizatorii în general. S-a îmbogăţit fondul de publicaţii, apărând noi domenii, ca marketing, management, informatică, economia de piaţă, unele ramuri ale ştiinţei şi tehnicii, cât şi cele din domeniul socio-uman. După decembrie 1989, se valorifică mai bine conţinutul preţiosului tezaur al fondului de carte de care dispunem, am regândit propriile servicii şi activităţi în raport cu această lume în schimbare, urmărindu-se sporirea rolului şi funcţiilor constructive ale bibliotecii publice sub raport social, economic, moral şi valoric, informarea şi documentarea fiind principalele coordonate ale activităţii noastre.

Biblioteca dispune la ora actuală de un bogat fond de referinţă constând din albume, dicţionare, enciclopedii, precum şi tipărituri mai vechi.

 

Cărţi editate
Instituţia noastră a editat cu sprijinul colaboratorilor o serie de lucrări privind valorificarea istoriei şi culturii locale:

  • Reghinul cultural-studii şi articole, vol. I-IX;
  • Caiet de informare pentru cititori, 1981;
  • Antologie lirică – volum de poezii, 1992;
  • Astra reghineană – 125 de ani de la înfiinţare, 1999;
  • Alexandru Ceuşianu-studii şi comunicări, 1999;
  • Despărţământul Reghin al Astrei, 2001;
  • Nepreţuitele râuri-antologie literară reghineană, 2002;
  • Profiluri reghinene-dicţionar bibliografic, 2009;
  • Fantezia copilăriei-antologie literară, 2009.

 

 

 

 

 

 

alte imagini: 1
Colectivul Bibliotecii Municipale Reghin

 


 

Serviciul relaţii cu publicul - împrumut adulţi

 

Serviciul relaţii cu publicul se află în sediul central al Bibliotecii Municipale „Petru Maior", situat în P-ţa Petru Maior, nr.1. Deţine peste 85.000 de publicaţii, organizate conform CZU, pe domenii de activitate, de la grupa 0 la 9. Pe lângă sala raftului liber, dispune de două depozite de carte organizate pe criterii ştiinţifice, care sunt la dispoziţia cititorilor prin intermediul bibliotecarului şi a mijloacelor de informare de care dispune instituţia. În depozite sunt păstrate dicţionarele, enciclopediile, cărţile de critică literară, bibliografia şcolară.

În sala raftului liber predomină cele mai recente cărţi achiziţionate, din diferite domenii, precum şi în limba engleză, franceză, germană, cele mai solicitate lucrări din diferite domenii. Înscrierea cititorilor la această secţie se face pe baza CI. sau a B.l.

Secţia din 2010 a trecut la împrumutul automatizat, utilizându-se programul de împrumut BIBLIS I.

Rolul secţiei:

  • oferă utilizatorilor bibliotecii publicaţii pentru împrumut la domiciliu;
  • urmăreşte recuperarea cărţilor împrumutate;
  • organizează vitrine şi microexpoziţii;
  • oferă informaţii legate de activitatea secţiei.

Pentru informarea exactă asupra fondului de publicaţii existent şi orientarea cititorilor în alegerea lecturii, serviciul relaţii cu publicul pune la dispoziţia beneficiarilor diferite mijloace de informare tradiţionale, cum ar fi catalogul alfabetic şi sistematic, catalogul pe titluri, fişierul analitic, bibliografii tematice, precum şi mijloace moderne, şi anume Catalogul Electronic.

Activitatea acestei secţii este deservită de patru bibliotecare, care lucrează în două schimburi conform orarului.

Orarul secţiei împrumut: luni: 8-16; marţi-vineri: 8-20; sâmbăta şi duminica închis.

Telefon 0265-520579.

 

alte imagini: 1
Secţia împrumut carte pentru adulţi
, 2
Secţia împrumut carte pentru adulţi
, 3
Secţia împrumut carte pentru adulţi
, 4
Secţia împrumut carte pentru adulţi
, 5
Secţia împrumut carte pentru adulţi

 


 

Sala de lectură

Sala de lectură a Bibliotecii Municipale „Petru Maior” este situată la etajul I al clădirii din P-ţa Petru Maior, nr.1. Aceasta dispune de un bogat fond de carte însumând în jur de 30 000 de volume din diferite domenii. Publicaţiile aflate la Sala de lectură nu se împrumută la domiciliu.

Cărţile de specialitate sunt aranjate în sistem raft liber, urmând organizarea sistematico-alfabetică. Beletristica şi colecţia de carte veche sunt aranjate în sistem de depozit tot sistematico-alfabetic.

S-a acordat o mare importanţă păstrării cu stricteţe a cărţilor ce fac parte din colecţiile de bază cum ar fi: lexicoane, dicţionare, albume de artă, tratate şi alte lucrări de referinţă. Acestea prin valoarea conţinutului lor satisfac dorinţa de informare a utilizatorilor în Sala de lectură. Fondul secţiei cuprinde o serie de lucrări de valoare, precum Dicţionarul enciclopedic român, Dicţionarul Larousse, Mayers lexicon, Pallas lexikon, Révai lexukon, Enciclopedia Minerva (1930), Dicţionarul enciclopedic ilustrat Cartea Românească (1931) şi Enciclopedia română I-III, 1898-1904.

Sala de lectură pune la dispoziţia utilizatorilor o bogată colecţie de periodice ziare şi reviste, unele cu o continuitate de zeci de ani.

 

 

În prezent, avem următoarele abonamente:

ZIARE
REVISTE
ALTE ABONAMENTE
  • Adevărul
  • Cuvântul liber
  • Evenimentul zilei
  • Gazeta sporturilor
  • Jurnalul naţional
  • Libertatea
  • Népújság
  • Uj Magyar Szó
  • Ziarul de Mureş
  • Zi de zi
  • - Aniversări culturale
  • Biblioteca
  • Capital
  • Confidenţial
  • Contemporanul-ideea europeană
  • Cultura
  • Felicia
  • Femeia de azi
  • Formula AS
  • Gazeta Reghinului
  • Helikon
  • Látó
  • Magazin cultural ştiinţific
  • Magazin istoric
  • Naţional Geographic România
  • Revista Bibliotecii Naţionale
  • România literară
  • Tribuna învăţământului
  • Tribuna-revistă de cultură
  • Vatra
  • Colecţia de Hotărâri ale Guvernului
  • Colecţia Legislaţia României

Pentru buna orientare a utilizatorilor noştri, Sala de lectură pune la dispoziţia utilizatorilor atât mijloace tradiţionale (catalog alfabetic, catalog sistematic, catalog de perioadice), cât şi mijloace moderne, Catalogul Electronic.

Colecţia de carte veche a bibliotecii se reflectă în cele două cataloage alfabetic şi sistematic. Ne mândrim cu cele 6 publicaţii apărute înainte de 1800, cea mai veche fiind Codexul lui Justinian datând din anul 1551. deasemenea, o carte la fel de valoroasă este Istoria pentru începutul românilor în Dacia, de Petru Maior, 1812.

Sala de lectură are 30 de locuri. Accesul cititorilor în Sala de lectură se face pe baza permisului de intrare, cere se eliberează la Secţia împrumut adulţi, odată cu înscrierea la bibliotecă. Cititorii care frecventează Sala de lectură sunt serviţi pe baza unui buletin de cerere. Sala de Lectură este deservită de doi bibliotecari, care lucrează în două schimburi conform orarului.

Programul sălii de lectură: luni: 8-16; marţi-vineri: 8-20; sâmbăta şi duminica închis.

 

alte imagini: 1
Sala de lectură.
, 2
Sala de lectură.
, 3
Sala de lectură.
, 4
Sala de lectură.
, 5
Sala de lectură.
, 6
Sala de lectură.
7
Sala de lectură.

 


 

Secţia pentru copii

Secţia pentru copii funcţionează în clădirea centrală, la etaj, dispunând de două încăperi. Înfiinţată în anul 1964, secţia are peste 22 000 de volume.

Fondul de carte are un caracter enciclopedic şi permite satisfacerea tuturor cererilor de lectură pentru toate categoriile de vârstă, corespunzând cerinţelor procesului de învăţământ, informării micilor cititori asupra diverselor probleme din domeniul ştiinţific, cultural şi beletristic, la nivelul vârstei şi preocupărilor lor. Pentru îndrumarea utilizatorilor, Secţia de copii pune la dispoziţia acestora mijloace tradiţionale (catalocul alfabetic şi catalogul sistematic) cât şi mijloace moderne, Catalogul Electronic.

Cărţile situate pe rafturi cu acces liber sunt clasate pe domenii corespunzătoare intereselor de lectură a şcolarilor şi pe criterii de vârstă. Secţia pentru copii organizează numeroase acţiuni de popularizare a cărţii în colaborare cu şcolile, care contribuie la formarea gustului şi pasiunii pentru lectură. Citind, copiii îşi îmbogăţesc vocabularul cu cuvinte noi, caută modele pentru viaţă în lectură, în simbolurile legendare, în biografiile marilor personalităţi. Secţia pentru copii este deservită de doi bibliotecari, care lucrează în două schimburi conform orarului.

Programul secţiei pentru copii: luni: 8-16; marţi-vineri: 8-19; sâmbăta şi duminica închis.

Cataloagele tradiţionale organizate de bibliotecă sunt până în anul 2009. După acest an, biblioteca vă pune la dispoziţie mijloace moderne, Catalogul Electronic.

 

 

alte imagini: 1
Secţia pentru copii.
, 2
Secţia pentru copii.
, 3
Secţia pentru copii.
, 4
Secţia pentru copii.

 

 

Filialele bibliotecii

Datorită dezvoltării urbanistice a municipiului Reghin, a creşterii numerice a populaţiei active, a construirii de noi şcoli şi cartiere, s-a simţit nevoia infiinţării de filiale a bibliotecii pentru o desrvire mai promptă a locuitorilor municipiului. Biblioteca municipală „Petru Maior" dispune de 2 filiale în cartierele mărginaşe ale oraşului.

Filiala Iernuţeni I: Str. Iernuţeni nr. 140

Această filială deserveşte Cartierul Iernuţeni aflat la ieşirea din oraş spre Tg. Mureş şi este situată lângă clădirea Căminului Cultural. Filiala I a fost infiinţată în anul 1968 şi dispune de un fond de carte de 4.097 de volume. Publicaţiile sunt aranjate în sistem de raft liber, alfabetico-sistematic, în două încăperi.

Programul de funcţionare: luni şi joi: 8-16.

Filiala Apalina: Str. Castelului nr. 35

Funcţionează în clădirea Şcolii generale nr.4 şi deserveşte atât populaţia adultă cât şi copiii din Cartierul Apalina. Dispune de un fond de carte, de 3.800 de volume cu caracter enciclopedic.

Programul de funcţionare: marţi şi vineri: 9-16.

 

 

 

©2003 Biblioteca Judeţeană Mureş