Biblioteca Judeţenă Mureş > Biblioteci din judeţ > Biblioteca Comunală Vătava

Biblioteca Comunală Vătava


Adresa: Vătava, jud. Mureş, cod poştal: 547630
Telefon: Tel. 0265-555112
Bibliotecar Franc Sorina LauraFranc Sorina Laura
E-mail sorina.laura79@yahoo.com, francflorin@yahoo.com
Orarul:
Luni 7 - 15 Joi 7 - 15
Marti 7 - 15 vineri 7 - 15
Miercuri 7 - 15 Sâmbătă şi Duminică închis
Despre bibliotecă
 
   
Despre Vătava
  Comuna Vătava
  Vătava, jud. Mureş - Wikipedia
 
 
   

 

Primaria din VatavaVătava Primăria din Vătava
Primăria din Vătava

 

Scurt istoric

Satele Rîpa de Sus (Vătava) şi Rîpa de Jos sunt atestate documentar în anul 1332 în „Documente privind Istoria României, veacul XIV, volumul III C, Transilvania (1331-1334)”, Ed. Academia RPR, 1954, Autori I. Ionaşcu, P.Câmpina, E Stănescu, M. Roller. Conţinut document: „Art. 1332: Socoteala despre prima plată pe anul întâi (Arhidiaconatul din Ozd). Trebuie luat seamă că în ziua întâi a Parisemilor (4 martie 1332) magistrul Ion, Arhidiaconul din Ozd…..Nicolae din satul Rîpele (latineşte Villa Rapularum) a plătit un loton de argint”.

Denumirea latinească, latina fiind limba utilizată în cancelariile vremii şi în special în cele biserceşti, a stârnit controverse privind traducerea exactă din româneşte. Considerăm că denumirea este traducerea în latină a denumirii celor două sate care încă nu erau separate, denumirea fiind utilizată de localnici, numele de Râpa sugerând forma de relief în care sunt aşezate acestea, în special malul stâng al Văii Rîpa fiind apropiat unor pante abrupte. În sprijinul acestei idei vine şi faptul că în diferite documente ulterioare, maghiare şi germane se găsesc în traducere următoarele denumiri: - pentru Râpa de Jos: Répafalva (1338. mag), AlsóRépa (1644, mag.), Unter Rűbendorf (1754, germ), Nieder Rűbendorf (1850, germ.); - pentru Rîpa de Sus: Répafalva (1381. mag), FelsőRépa (1648, mag.), Repa de Szusz (1733, mag.), Ober Rűbendorf (1854, germ.).

Din anul 1936 satul Rîpa de Sus a primit numele Vătava după denumirea culmei Vătava din nordul teritoriului. Acest spaţiu a fost locuit din cele mai vechi timpuri, primele aşezări fiind în nordul teritoriului în zona numită Subcetate unde apare ceramică din epoca bronzului din cultura Witenberg (Sighişoara). La nord de această locaţie se afla cetatea dacică de la Rîpa. „Cetatea de la Rîpa împreună cu cetăţile de la Idicel, Săcal, Monor figurează între străvechile cetăţi de pământ descrise de diferiţi istorici, originea lor precizându-se în vremea dacilor” (după Petre A Boţianu). Această cetate a dăinuit până în secolul XVII fiind încă activă la începutul primei domnii a lui Petru Rareş, domnitorul Moldovei, utilizată de acesta. Fiind construită din pământ şi lemn cu timpul s-a ruinat, localnicii vârstnici amintindu-şi de urmele puţului cetăţii care se mai vedea la începutul secolului XX. Zona nordică a cetăţii era întărită de puncte fortificate numite cetăţele de unde şi denumirea dealurilor din nord.

Evoluţia localităţilor a avut loc spre sud: - cătunul Gabza în apropierea cetăţii (după Petre A. Boţianu); - cătunul Herţa, cu o perspectivă bună de dezvoltare în zilele noastre - Satele Rîpa de Sus şi Rîpa de Jos s-au dezvoltat din grupele de case aflate în poienile cu izvoare din satului Rîpa de Jos şi centrul actual al satului Vătava. Cu timpul satele s-au extins crescând numărul de locuitori datorită unei bune natalităţi, dar şi datorită infuziei de populaţie de peste munţi, din Moldova, ca rezultat al transhumanţei, dar şi datorită refugiului din faţa năvălitorilor. Aşa se explică existenţa unor nume de familie de origine moldovenească: Şendrea, Nicoară, Boilă, Bodea, Moţoc, Bondrea etc.

Satul Dumbrava este atestat documentar în anul 1393 fiind denumit în limba maghiară Lyget, în anul 1733 fiind întâlnit sub denumirea Dumbrava. Numele evidenţiază frumuseţea acestor locuri cu numeroase poieni încadrate de codrii seculari, spre deosebire de Rîpe, Dumbrava ocupă un teritoriu mai accesibil deschis spre Valea Mureşului. În decursul istoriei satul fiind afectat de multe ori de năvăliri, de trecerea diferitelor oşti, gospodăriile fiind distruse, locuitorii adăpostindu-se în cetatea Rîpa sau mai târziu în codrii de la nord.

Dumbrăvenii au avut puterea să o ia întodiauna de la capăt să-şi refacă bunurile distruse şi să dăinuiască până astăzi. Urmărind parcursul istoric al celor trei sate din comuna Vătava, observăm că ele au avut un destin comun marcat de perioade cu numeroase vicisitudini, chiar tragice uneori, acestea au dus la formarea de caractere aspre, dârze, hotărâte, harnice.

Profesor Pantilimon Cioată


Înapoi
alte imagini: 1, Comuna Vătava Biserica Ortodoxă din Vătava. 2, Comuna Vătava Biserica Ortodoxă din Vătava. 3, Comuna Vătava Căminul cultural din Vătava. 4, Comuna Vătava Vedere din comuna Vătava. 5, Comuna Vătava Vedere din comuna Vătava. 6, Comuna Vătava Vedere din comuna Vătava. 7, Comuna Vătava Vedere din comuna Vătava. 8, Comuna Vătava Biserica din lemn din comuna Vătava. 9, Comuna Vătava Biserica din lemn din comuna Vătava-detaliu. 10. Comuna Vătava Vedere din comuna Vătava.
Începutul paginii

Biblioteca din Vatava Biblioteca Comunală Vătava Aspect din bibliotecă
Biblioteca din Vătava

 

Biblioteca

„Eu am visat că Paradisul are forma unei biblioteci.”
(Jorge Louis Borges)

 

 

Imaginată ca un „Paradis”, biblioteca este o oază de linişte, cultură şi plăcere, un templu tăcut şi răbdător în mijlocul oricărei comunităţi, spre care se îndreaptă împovăraţi de nevoia lecturii şi informării, utilizatorii. Sub semnul preţuirii valorilor culturale, Biblioteca Comunală Vătava îşi deschide zilnic porţile tuturor categoriilor de cititori, dar în mod special elevilor. Situată în clădirea Şcolii Generale Vătava, cu un fond de carte de 6707 volume, biblioteca este singura oază de cultură, unde vin să-şi potolească setea după informaţie cei aproape 300 de cititori.

Biblioteca deserveşte locuitorii localităţii Vătava precum şi locuitorii satelor aparţinătoare comunei, Râpa de Jos şi Dumbrava, însumând o populaţie de 2136 de locuitori. Cititorii au acces liber la raft, iar colecţiile bibliotecii cuprind cărţi din mai multe domenii: literatură clasică română şi universală, literatură pentru copii, istoria României şi istoria universală, dicţionare şi enciclopedii, medicină,geografie, muzică, artă, sport etc. Aceste colecţii vin în sprijinul publicului cititor şi acoperă în mare măsură nevoile de lectură ale utilizatorilor.

Dar implicarea bibliotecii în social nu se opreşte aici. Ea mai are un rol important în viaţa comunităţii prin intermediul evenimentelor culturale pe care le organizează cu regularitate. Astfel, se organizează „Zilele deschise ale bibliotecii”, în care elevii, însoţiţi de dascăli, vin pentru întâia oară într-un asemenea aşezământ.

Cu ocazia vizitării bibliotecii, elevilor li se fac cunoscute colecţiile de cărţi şi felul în care sunt aşezate, li se prezintă de asemenea condiţiile de înscriere, mulţi devenind cu acestă ocazie cititorii bibliotecii.

 

 

Înapoi

alte imagini: 1, Biblioteca Comunală Vătava Aspect din bibliotecă. 2, Biblioteca Comunală Vătava Aspect din bibliotecă. 3, Biblioteca Comunală Vătava Aspect din bibliotecă. 4, Biblioteca Comunală Vătava Aspect din bibliotecă. 5. Biblioteca Comunală Vătava Aspect din bibliotecă.

Începutul paginii
Vezi secvenţele video de la lansarea BIBLIONET în jud. Mureş...
Biblioteca Comunală Vătava Aspect din bibliotecă.

Primaria din VatavaBiblioteca Comunală Vătava Biblioteca Comunală Vătava
Aspect din bibliotecă

 

Activităţi

Fluxul cultural artistic al bibliotecii este menţinut permanent prin organizarea de activităţi artistice legate de zilele cu o anumită semnificaţie, ca de exemplu:

- 15 Ianuarie „Eminescu, poetul neamului” – colaborare Biblioteca Comunală Vătava şi Şcoala generală Vătava;
- 24 Ianuarie „Concurs pe temă istorică” – colaborare B.C.V. şi Ş.G.V.;
- 8 Martie „Chipul mamei în literatura română” – colaborare B.C.V. şi Ş.G.V. ;
- „Ziua Eroilor” – colaborare Bibliotecă, Biserică şi Şcoală;
- 1 Iunie „ Lumea copilăriei” – concurs în incinta bibliotecii din literatură pentru copii;
- 1 Decembrie „Ziua României” –scenetă, colaborare B.C.V. şi Ş.G.V.;
- 25 Decembrie „Scenetă de Crăciun” – colaborare B.C.V. şi Parohia Ortodoxă Râpa de Jos.

Se mai organizează de asemenea: sesiuni de comunicări şi mese rotunde pe teme diverse, lansări de carte, expoziţii de carte şi desene, concursuri cu diferite subiecte cum ar fi cele istorice (ex. Moş Ioan Roată şi Unirea), din literatură (ex. Recunoaşteţi personajul, Recunoaşteţi opera sau autorul, etc.), de cultură generală, piese de teatru etc.

Majoritatea evenimentelor se desfăşoară în incinta bibliotecii, în mijlocul cărţilor, alături de sufletul lui Eminescu, Blaga, Creangă etc, străjuiţi de icoana Maicii Domnului şi a Domnului nostru Iisus Hristos. Atmosfera întâlnirilor noastre este plăcută: acestea îţi aduc aminte de copilărie, de obiceiuri şi de tradiţii care reînvie în spiritualitatea satului, apoi de vorbele înţelepte ale dascălilor, de personajele literare care ţi-au reţinut atenţia pe băncile şcolii, de marile personalităţi ale vieţii culturale locale. Prin atmosfera din interiorul instituţiei, prin ţinuta şi comportamentul meu, doresc ca biblioteca să fie percepută ca un spaţiu recreativ, care să ofere utilizatorilor serviciilor noastre numeroase satisfacţii.

Biblioteca nu este locul ci izvorul de cultură, lectură, studiul fiind un proces revoluţionar de continuă descoperire, confruntare, ierarhizare şi mobilizare, structura care asigură organizarea şi diseminarea informaţiilor şi a documentelor şi face parte din sfera centrală a dezvoltării societăţii în general şi a dezvoltării şcolare. Fără aportul bibliotecii, educţia în şcoalăar fi mult îngreunată, dacă nu chiar imposibilă.

Necesitatea unei noi politici a bibliotecii şi a cărţii se face simţită pretutindeni. Au fost adoptate legi sau stipulaţii legislative, unele devenind chiar operante. Şi totuşi cea mai autentică politică a bibliotecilor şi cărţii o promovează, la noi, înşişi bibliotecarii. Prestigiul cărţii, al bibliotecii a putut fi menţinut sau chiar salvat numai datorită ţinutei umane şi profesionale a lucrătorilor ei.

Pentru viitor, prin activitatea ce o desfăşor la Biblioteca Comunală Vătava, îmi propun să atrag înspre lectură cât mai mulţi cititori, să completez colecţiile cu documente noi, în special din domeniile unde sunt lipsuri (informatică, management etc), să le asigur utilizatorilor servicii de regăsire cât mai rapidă a informaţiilor şi totodatăsper ca în viitorul apropiat la Biblioteca Comunală Vătava să fie şi un punct de acces la internet, prin intermediul programului Biblionet.

Toate aceste proiecte vor fi realizabile doar dacă colaborarea dintre Bibliotecă şi celelalte instituţii de pe raza comunei va fi în continuare la fel de fructuoasă ca până în prezent. Pe acestă cale ţin să mulţumesc în primul rând d-lui primar Şular Zaharie şi Consiliului Local pentru sprijinul acordat, Şcolii Generale Vătava reprezentată prin d-nul director Covrig Simion, profesoarei de limba şi literatura română Simionca Alexandra şi nu în ultimul rând cititorilor fideli ai bibliotecii.

 

 


©2003 Biblioteca Judeţeană Mureş