Imagine Antet
Biblioteca Județeană Mureș > Biblioteca „Târgu-Mureș” din Chișinău
Căutare

Biblioteca „Târgu-Mureș” din Chișinău

Primirea Biblioteca „Târgu-Mureș” din Chișinău Primirea oaspeților
Primirea oaspeților

Primirea oaspeților

Fiecare sfârsit de august ne duce cu gândul la frații de peste Prut. Reîntoarcerea în timp ne amintește de voința unui neam care și -a redobândit demnitatea prin revenirea la limba și alfabetul latin, credința și obiceiurile strămoșești.

Câtă forță în sărbătoarea „Limba noastră cea româna” instituită la 31 august! Ziua unității românești, a democrației și libertății, din care a emanat dorința reîntâlnirii dintre frați: independența, interferențele culturale și schimburile de valori spirituale. Acesta este aspectul benefic pângărit de drumul sinuos al reformei.

Pe măsura scurgerii timpului relațiile dintre noi devin tot mai nefirești.

A fost un război în Transnistria alimentat de cei care priveau cu îngrijorare evoluția relațiilor dintre noi. Frica redesteptării românești din Moldova i-a cuprins pe cei ce au stăpânit prin dictatură mai mult de o jumatate de secol pământul basarabean.

Adepți ai unei politici comuniste, ei îsi apără privilegiile dobândite prin forță și caută să readucă populația la vechea stare, limba moldovenească, despărțirea de frați și reîntoarcerea în granițele vechiului imperiu.

Împotriva tuturor acestor încercări cu care se confruntă românii moldoveni, apreciem tendințele de unire a forțelor intelectuale, singurele capabile de schimbare. În ciuda greutăților economice, politice, a crizei prin care trece Basarabia, cultura românească continuă să alimenteze sperantele de împlinire a năzuințelor de unitate frățească.

 

Înapoi
 
Începutul paginii

31 august 1996

InaugurareaBiblioteca „Târgu-Mureș” din Chișinău Discursul dl. Dimitrie Poptămaș la inaugurarea bibliotecii.
Discursul dl. Dimitrie Poptămaș
la inaugurarea bibliotecii.
InaugurareaBiblioteca „Târgu-Mureș” din Chișinău Iulian Filip, Claudia Șatravca, Elena Roșca ș.a. la inaugurarea bibliotecii.
(sursa: https://orasulmeuchisinau.wordpress.com/2017/04/27/biblioteca-targu-mures-black-and-white/)
Iulian Filip, Claudia Șatravca, Elena Roșca ș.a.
la inaugurarea bibliotecii.

Inaugurarea

Inaugurarea Bibliotecii „Târgu-Mureș”, a avut loc în cadrul solemnității prilejuite de Ziua Limbii Române, în baza unui acord de colaborare semnat de Lidia Kulikovski, pe atunci director general al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” și Dimitrie Poptămaș, pe atunci directorul Bibliotecii Județene Mureș.

La ceremonia de inaugurare au participat personalități marcante din Republica Moldova și România.

Panglica inaugurală a fost tăiată de ex-primarul general Serafim Urechean și Ambasadorul României la Chișinău Marcel Dinu.

În fotografii se observă prima fațada a Bibliotecii și diverse personalități Iulian Filip, Serafim Urechean, Claudia Șatravca (ex-director al Bibliotecii „Târgu-Mureș”), Elena Căldare (ex-director al Bibliotecii „Alba Iulia”) ș.a.

Evenimentul a fost reflectat de către importante mass-media din Moldova și România, filmul documentar „Inaugurarea Bibliotecii Târgu-Mureș”, realizat de Nicolae Băciuț, a fost prezentat la TVR1, Antena 1, TV Târgu-Mureș și Moldova 1.

 

Vezi sursa acestor rânduri

 

Înapoi
alte imagini: 1, Biblioteca Județeană Mureș Discurs la inaugurarea bibliotecii. 2, Biblioteca Județeană Mureș Discurs la inaugurarea bibliotecii. 3, Biblioteca Județeană Mureș Discurs la inaugurarea bibliotecii. La microfon Marcel Dinu, Ambasadorul României la Chișinău . 4. Biblioteca Județeană Mureș Discurs la inaugurarea bibliotecii. La microfon Serafim Urechean, primarul general.
(sursa: https://orasulmeuchisinau.wordpress.com/2017/04/27/biblioteca-targu-mures-black-and-white/)
Începutul paginii
ChișinăuBiblioteca „Târgu-Mureș” din Chișinău Activitate în bibliotecă.
Activitate în bibliotecă.

 

Biblioteca

Au trecut sase ani de când parlamentarii Moldovei au proclamat independența Basarabiei.

În acele momente de entuziasm general mă aflam printre cei care săvârseau acel act istoric, de la 27 august 1991. Am străbătut calea de la clădirea Parlamentului și până în Piața Marii Adunări Naționale în aclamațiile mulțimii care astepta publicul verdict. Am pornit cu mare încredere și simțeam că nu ne mai desparte nimeni și nimic.

Independența a pus capăt supunerii, umilirii și teroarei rosii.

Era momentul declansării renasterii naționale a Basarabiei. Oficializarea limbii române, adoptarea grafiei latine, a tricolorului românesc și a imnului național „Desteaptă-te române” constituiau pentru mine tot atâtea momente de speranță în spulberarea diferențelor dintre noi.

În vâltoarea acestor evenimente, mai multi bibliotecari din judetele Ardealului ne-au oferit sprijinul ideilor înnoitoare, punându-se bazele primei biblioteci românești din Chisinau. - „TRANSILVANIA”, chiar în ziua următoare a proclamarii independenței. An de an, la ceas aniversar, ne-am dat întâlnire, aici, colegi din județele Mureș , Baia Mare, Satu Mare, Bihor, Alba. Sălaj, Brasov, Arad, Timisoara, Sibiu sporind zestrea cărților, într-un elevat și sustinut dialog cultural și profesional dus până la perfecțiune. În această bibliotecă am întâlnit tineri și adulti având pe masa de studiu pe Eminescu, Cosbuc, Alecsandri, Rebreanu, Blaga, Arghezi, Călinescu, Sadoveanu… în haina lor adevarată. Tot aici ne-am dat întâlnire cu Mihai Cimpoi, Grigore Vieru, D.Matcovschi, Leo Butnaru, Iulian Filip, Dumitru Fusu, Ioan Mânascurtă, Alexe Rau, Iurie Colesnic și mulți alții, cu care am dialogat ore în sir despre ceea ce ne apropie. Acesta a devenit locul în care cei peste 12.000 cititori, care se înscriu anual, beneficiază de aproape 60.000 de volume de cărți, donate de ardeleni.

În decursul timpului, primei biblioteci românești i s-au alaturat altele: Biblioteca "Onisifor Ghibu", patronată de Biblioteca municipală „M. Sadoveanu” din Bucuresti; Biblioteca „Ion Creangă” (pentru copii) oferta colegilor de la Biblioteca „Gh.Asachi” din Iasi; Biblioteca „Ovidius”, organizată de Biblioteca Județeană Constanța; Biblioteca „Târgoviște”, donația colegilor din județul Dâmbovita și Biblioteca "Târgu-Mureș ", care ne aparține.

O stralucită cronică a confluențelor culturale româno-române, a gesturilor de generozitate ardelenească, ne oferă scriitorul clujean Teodor Tanco, în lucrarea Basarabia, numele tău e Maria, aparută succesiv în trei ediții, carte care a fost premiată de Uniunea Scriitorilor din Chişinău. Sunt însemnari de scriitor, martor al atâtor întâmplari cu semnificații istorice.

 

Înapoi
 
Începutul paginii
BibliotecaBiblioteca „Târgu-Mureș” din Chișinău Intrarea în bibliotecă.
În imagine de la stânga spre dreapta:
Dimitrie Poptămaș, Liliana Moldovan și Nicolae Băciuț.
Intrarea în bibliotecă.

Despre bibliotecă

Sectorul Rîșcani, al doilea ca mărime din cele cinci existente, are o populație de peste 180.000 locuitori și dispune de 13 biblioteci publice, filiale ale Bibliotecii municipale "B.P.Hașdeu".

Biblioteca "Târgu-Mureș " este una dintre ele, instituita inaugurată cu un an în urmă și este situată pe principala arteră de circulație a sectorului, pe Bulevardul Moscovei, nr. 8, la parterul unui bloc de locuințe, având o suprafața de 400 mp.

Spațiul a fost acordat de Primăria municipiului Chișinău, precum și mobilierul necesar. La deschidere, fondul inițial de carte a fost de 5.000 volume, din care două treimi erau donația Bibliotecii Județene Mureș.

Bucurându-ne de sprijinul Ministerului Culturii și de resursele proprii (fond de dublete) precum și de generozitatea unor donatori, la numai un an de la înființare, Biblioteca "Târgu-Mureș " înregistrează peste 18.000 volume, fond enciclopedic de largă adresabilitate.

Ceea ce caracterizează fondul de carte al acestei noi biblioteci este calitatea colecțiilor.

Se vorbeste în Chișinău despre biblioteca cu cele mai bune cărți - „Târgu-Mureș”. Este rodul selectivității noastre, principiu de bază în alcătuirea colecțiilor.

Beneficiari sunt în special elevii liceelor și studenții universităților, Universitatea Tehnică aflându-se în imediata apropiere.

Un prim bilanț al acestui an se concretizează în cei peste 6.000 de utilizatori care apelează la serviciile bibliotecii, prin cei sase salariați cu pregatire de specialitate biblioteconomică, condusi de Claudia Satravca cu pasiune, profesionalism și inițiativă.

Asa se prezintă prima bibliotecă românească din sector și cea mai tânară din cele cinci, la ceas aniversar.

Vezi situarea pe harta Google!

 

Înapoi
alte imagini: 1, Biblioteca Județeană Mureș Vedere din cartierul Rîșcani din Chisinău, Republica Moldova.
În stânga imaginii de poate observa intrarea la Biblioteca „Târgu-Mureș”.
Vezi sursa imaginii!
2, Biblioteca Județeană Mureș Vedere din cartierul Rîșcani din Chisinău, Republica Moldova.
În stânga imaginii de poate observa intrarea la Biblioteca „Târgu-Mureș”.
Vezi sursa imaginii!
3. Biblioteca Județeană Mureș Poză de grup în fața intrării la Biblioteca „Târgu-Mureș” din Chisinău
În imagine de la stânga spre dreapta:
Fall Maria Magdalena, Monica Avram, Dimitrie Poptămaș și Claudia Șatravca.
Începutul paginii

Târgu-Mureşul din inima chişinăuanilor

 

ActivBiblioteca „Târgu-Mureș” din Chișinău Interiorul bibliotecii în anii 1996-2000.
Interiorul bibliotecii în anii 1996-2000.

La începutul anilor '90, atunci când renăștea dorința de libertate a popoarelor din estul Europei, pe românii din afara granițelor, din Basarabia și Bucovina, limba română i-a unit în năzuințele lor de viitor.

În aceste condiții, cartea și biblioteca și-au păstrat rolul civilizator tot așa cum l-au avut în decursul timpurilor.

Așa s-a întâmplat ca podul de flori de peste Prut, bucurie a reîntâlnirii noastre, a fost preluat de cel al cărților, pentru a potoli setea de cunoaștere și apropiere între români și, totodată, a bibliotecilor de carte românească.

Îmi amintesc de momentele istorice în care Basarabia își proclama independența la 27 august 1991.

În ziua următoare s-a deschis cea mai mare bibliotecă de carte românească din Chișinau cu contribuția ardelenilor - „TRANSILVANIA”. Numărul lor a început să crească, constituindu-se într-o rețea renăscută și ea din vechile filiale ale Bibliotecii Municipale "B. P. Hașdeu".

Nu a trecut mult timp pană cand pe harta Chișinăului, în 1996, s-a deschis Biblioteca „Târgu-Mureș”, ctitorie a instituției județene Mureș. An de an, acest spatiu a devenit locul nostru de intalnire și dialog. Mureșenii s-au îngrijit de constituirea zestrei acestei instituții printr-o riguroasă selectie de carte și permanenta ei actualizare.

Totul părea să se desfășoare sub zodia firească a lucrurilor, pană cand, sub pretextul renovării, biblioteca a fost inchisă, veste care i-a cutremurat pe cititori.

Timp de trei ani și jumătate din drumurile noastre nu s-au mai întretăiat. A rămas amintirea și speranța ca nu va mai trece mult timp și iși va relua activitatea.

BibliotecaBiblioteca „Târgu-Mureș” din Chișinău Interiorul Bibliotecii "Târgu-Mureș" din Chișinău
(1-3 octombrie 2009)
Interiorul Bibliotecii "Târgu-Mureș" din Chișinău
(1-3 octombrie 2009)

S-a întamplat în iarna acestui an ca biblioteca să fie redeschisă publicului, complet modernizată servind scopurilor pentru care a fost constituită.

Investiția i-a aparținut Primăriei prin Biblioteca Municipală "B.P.Hașdeu", pusă în aplicare de neobosita sa directoare Lidia Culicovschi, neîntrecută în inițiative de acest fel, o bună specialistă în biblioteconomie, la care s-a adăugat concepția și priceperea colaboratoarei sale Claudia Satravca, distinsă de târgumureșeni cu diploma "Pro urbe".

Acum, în preajma Zilelor Chișinăului la ceas aniversar, întâlnirea noastră a fost surprinzătoare.

Ambianța în care se păstrează și se oferă publicului aceste "urme sacre", cum le numea Sadoveanu, beneficiază de o enorma sală compartimentată pe spații de lectură, acces liber la raft, bine structurat tematic, mobilier nou, adecvat și multă, multă lumină care se imbină armonios cu cea pe care ne-o dau cărtile.

Am fost beneficiarii unei întâlniri de neuitat. O delegație de mureșeni s-a reîntâlnit cu cititorii și ctitoria lor. Au făcut parte din ea Liliana Moldovan, director al Bibliotecii Județene Mureș, Nicolae Băciuț, directorul Directiei pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național al Județului Mureș, Dimitrie Poptămaș, inițiatorul înființării bibliotecii.

 

Înapoi
alte imagini: 1, Biblioteca „Târgu-Mureș” din Chișinău Interiorul bibliotecii după renovare, (2009). 2, Biblioteca „Târgu-Mureș” din Chișinău Interiorul bibliotecii după renovare, (2009). 3. Biblioteca „Târgu-Mureș” din Chișinău Interiorul bibliotecii după renovare, (2009).
Începutul paginii

ActivitateBiblioteca „Târgu-Mureș” din Chișinău Zilele Bibliotecii "Târgu-Mureș" din Chișinău, (1-3 octombrie 2009)
În n imagine de la stânga spre dreapta: Iulian Filip, acad. Mihai Cimpoi, Nicolae Băciuț, Tatiana Petrache, Lidia Culicovschi, Dimitrie Poptămaș și Liliana Moldovan .
Zilele Bibliotecii "Târgu-Mureș" din Chișinău
(1-3 octombrie 2009).

Pretextul a fost reluarea ediției anuale a Zilelor Bibliotecii "Târgu-Mureș" (1-3 octombrie), în așa-zisa Săptămană a Ușilor Deschise (2-8 octombrie), al cărei debut a fost inaugurat de întâlnirea cu mureșenii.

Au fost donate cărți, cea mai importantă fiind ediția facsimilată a manuscriselor lui Mihai Eminescu, alaturată acum unui fond special de cărți de și despre Luceafărul poeziei românești, peste 350 de volume, între care și ediția Perpessicius, donate de prof. T.A. Enachescu, originar din Basarabia.

Tot cu acest prilej, scriitorul Nicolae Băciuț și-a prezentat noile apariții editoriale "La răsărit de apus", "Singurand" și revista "Vatra Veche" al cărei redactor-șef este.

A mai fost prezentat vol. al XVIII-lea al almanahului „Țara Fagilor” al românilor nord-bucovineni alcătuit de Dumitru Covalciuc.

Momente înălțătoare, la care au participat numeroși prieteni ai bibliotecii, între care Mihai Cimpoi, Iulian Filip, Ianos Turcanu, Vladimir Beșleagă, Serafim Saca, Eliza Botezatu, Victor Dumbrăveanu, Nicolae Rusu, Claudia Partole și Victor Ladaniuc.

Din partea oficialităților au participat Valentin Ghincu, vicepretor al sectorului Rîșcani, Ana Lucia Culev, șefa Direcției Cultură a Primăriei municipiului Chișinău, Tatiana Petrache, șefa sectiei de cultură a Prefecturii Rîșcani, și Irina Cipac, șefa sectiei Administrației Publice, care au rostit cuvinte de laudă și mulțumire, au inmanat diplome pentru activitate bibliotecarilor și oaspeților mureșeni - Pentru contribuție deosebită la dezvoltarea colecției de cărte a Bibliotecii Publice „Târgu-Mureș” din Chișinău.

ActivitateaBiblioteca „Târgu-Mureș” din Chișinău Moment folcloric a fost asigurat de frații Viorica și Constantin Ciubotaru.
În planul doi Nicolae Băciuț și Dimitrie Poptămaș.
(1-3 octombrie 2009).
Moment folcloric a fost asigurat de
frații Viorica și Constantin Ciubotaru
(1-3 octombrie 2009).

Un moment folcloric a fost asigurat de frații Viorica și Constantin Ciubotaru, care ne-au purtat în bogatia și inegalabilul melos popular românesc.

Ne-au fost oferite cărti, intre care cele care cuprind referinte privitoare la colaborarea noastră, o bibliografie, Biblioteca Municipala "B.P. Hașdeu" în presa (2002-2006) și Cărti cu dedicatii (in colectia bibliotecii Municipale "B.P. Hașdeu"), au fost consemnate impresiile noastre în Cartea de aur din care am remarcat cateva ganduri la redeschiderea bibliotecii: "Continuăm prin acest act procesul de integrare valorică general românească și general europeană" (acad. Mihai Cimpoi);

"E mare păcat să închizi o bibliotecă după ce cu atâta greu o întemeiezi" (Iulian Filip); "În deschidere ne-am pomenit într-o lume de vrajă, într-un spațiu solar, modern, plin de aer și înțelepciune în care se gândește liber, imaginația zboară și visele înmuguresc frenetic asemenea unei primăveri înnoitoare" (Victor Dumbrăveanu); Carte, Cartea - viata noastră și Salvarea de la moarte! (Valeriu Beșleagă)

Sunt gânduri care confirma importanța actului de cultură în împlinirea aspirațiilor noastre comune.

P.S. Merită aprecieri "pilotul" autoturismului Bibliotecii Județtene Mureș, Valentin Zogorean, student al Universității "Spiru Haret", pentru profesionalismul și modul agreabil cu care ne-a condus.

Dimitrie Poptămaș.

 

 

Înapoi
alte imagini: 1, Biblioteca „Târgu-Mureș” din Chișinău În imagine de la stânga la dreapta:
Nicolae Băciuț, Tatiana Petrache, Lidia Kulikovski, Dimitrie Poptămaș, Liliana Moldovan, Valentin Ghincu și Claudia Șatravca
2009.
2, Biblioteca „Târgu-Mureș” din Chișinău În imagine de la stânga spre dreapta: Claudia Șatravca, Dimitrie Poptămaș, Liliana Moldovan și Nicolae Băciuț
2009.
3, Biblioteca „Târgu-Mureș” din Chișinău În imagine de la stânga spre dreapta: Dimitrie Poptămaș, Claudia Șatravca, Liliana Moldovan și Nicolae Băciuț
2009.
4, Biblioteca „Târgu-Mureș” din Chișinău În imagine de la stânga spre dreapta: Lidia Culicovschi, acad. Mihai Cimpoi și Liliana Moldovan
2009.
5, Biblioteca „Târgu-Mureș” din Chișinău În imagine de la stânga spre dreapta: Liliana Moldovan și Lidia Culicovschi
2009.
6, Biblioteca „Târgu-Mureș” din Chișinău Bibliotecară, 2009. 7. Biblioteca „Târgu-Mureș” din Chișinău În imagine de la stânga spre dreapta: Claudia Șatravca, Liliana Moldovan și Valentin Zogorean.
Începutul paginii

Eminescu a trecut Prutul fără viză și a ajuns la Biblioteca „Târgu-Mureș” din Chișinău

La sfârșitul lunii septembrie, presa românească își expunea părerea în legătură cu dorința televiziunilor din România de a trece Prutul și de a constitui posturi de televiziune românești în Moldova. Intrarea Republicii Moldova într-o etapă firească de deschidere politică și culturală față de România și Europa, o dată cu preluarea puterii politice de către liberalii democrați, a dat frâu liber restabilirii unor vechi contacte culturale. În acest context, o delegație din Târgu-Mureș, formată din:, Dimitrie Poptămaș, Președintele Fundației Culturale „Vasile Netea” și Liliana Moldovan, director al Bibliotecii Județene Mureș, scriitorul Nicolae Băciuț, directorul D.J.C.C.P.C.N. Mureș, a poposit la Chișinău, în perioada 1-3 octombrie, pentru a participa la manifestările organizate de Biblioteca Municipală „B. P. Hașdeu”, cu prilejul „Zilelor Bibliotecii Târgu-Mureș din Chișinău”.

Dacă politicul a distrus punțile culturale dintre bibliotecile din Chișinău, și bibliotecile din Transilvania, acestea au ajuns să fie refăcute, în manieră inedită, de bibliotecile județene din Mureș, Baia Mare și Cluj, care au pornit spre Chișinău cu donații de carte și entuziasm bibliotecăresc nemaipomenit.

Biblioteca „Târgu-Mureș” din Chișinău Ediția facsimilată a manuscriselor lui Mihai Eminescu
2009.
Ediția facsimilată a manuscriselor lui
 Mihai Eminescu, 2009.

Drumul a fost deschis de Biblioteca Județeană Mureș care și-a îndeplinit misiunea de a duce românilor din Chișinău o parte versiunea facsimilată a manuscriselor lui Eminescu. Constituită din volumele VII-XXI și XXIV din seria facsimil a manuscriselor eminesciene, editate în format tradițional și electronic de Editura Academiei Române, donația de carte a a ajuns, în cele din urmă, în colecțiile Bibliotecii Târgu-Mureș din sectorul Rîșcani, al Chișinăului.

Evaluată la suma de aproape 1000 de euro, importanta comoară literară a fost obținută la solicitarea Bibliotecii Județene Mureș și a trecut cu bine Prutul, în ciuda intervenției vameșilor care au încercat să împiedice trecerea volumelor rostind interdicția: „Cărțile iestea nu trec!”. Se pare că astrele au fost de partea iubitorilor de lectură și a cercetătorilor care pot studia acum în tihnă manuscrisele eminesciene la Biblioteca „Târgu-Mureș” din Chișinău. Temelia acestei biblioteci a fost pusă în anul 1996, sub atenta îndrumare a D-lui Dimitrie Poptămaș, directorul din acea vreme, a Bibliotecii Județene Mureș.

Din acest an a început constituirea fondurilor de carte românească ale uneia dintre cele mai mari și mai frumoase biblioteci din sectorul Râșcani, Biblioteca „Târgu-Mureș” din Chișinău. Proiectată ca bibliotecă publică cu caracter enciclopedic, biblioteca - filială, pune la dispoziția cititorilor un fond de carte variat însumând peste 30000 de volume. Colecțiile de carte ale bibliotecii sunt destinate accesului liber la raft. Ele s-au constituit și s-au îmbogățit an de an prin eforturile unor donatori târgumureșeni de excepție ca: Timotei Enăchescu, Lazăr Lădariu, Valentin Marica, Zeno Ghițulescu, Dimitrie Poptămaș, Nicolae Băciuț, Constantin Moraru și alții.

Supusă unui îndelung și nefiresc proces de renovare care a durat patru ani, biblioteca și-a redeschis porțile în februarie 2009 și se mândrește astăzi cu un spațiu generos, eficient gestionat și admirabil decorat, unde cărțile sunt așezate pe raft în funcție de conținutul și destinația lor. Impresionează strădania bibliotecarilor, care lucrează aici, de a promova fondul de carte gestionat, prin organizarea unor variate rafturi tematice, prin proiectarea unor evenimente culturale incitante, menite să întrețină dialogul cititorilor cu personalitățile culturale și literare din România și Chișinău. În acest locaș de cultură, admirabil renovat, cititorii sunt întâmpinați cu zâmbetul pe buze de către bibliotecari competenți, pregătiți să satisfacă setea de limba română a cetățenilor, care găsesc o ofertă de carte extrem de variată și sunt chemați să participe la întâlniri culturale incitante, care mustesc de voie bună, de drag de carte și de cultură română.

Liliana Moldovan

Înapoi
 
Începutul paginii

Alte linkuri:


©2017 Biblioteca Județeană Mureș - Maros Megyei Könyvtár