{"id":13453,"date":"2023-04-19T06:49:54","date_gmt":"2023-04-19T06:49:54","guid":{"rendered":"https:\/\/beta.bjmures.ro\/?page_id=13453"},"modified":"2023-11-28T10:23:00","modified_gmt":"2023-11-28T07:23:00","slug":"centenarul-palatului-culturii-targu-mures-istorie-urbana-din-anul-1850-pana-la-primul-razboi-mondial-vol-ii","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/bjmures.ro\/hu\/biblioteca-judeteana-mures\/centenarul-palatului-culturii-si-a-bibliotecii-judetene-mures-2013\/centenarul-palatului-culturii-targu-mures-istorie-urbana-din-anul-1850-pana-la-primul-razboi-mondial-vol-ii\/","title":{"rendered":"T\u00e2rgu-Mure\u0219, istorie urban\u0103 din anul 1850 p\u00e2n\u0103 la Primul r\u0103zboi mondial. vol. II."},"content":{"rendered":"\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t

Centenarul Palatului Culturii \u0219i a bibliotecii ora\u0219ului T\u00eergu-Mure\u0219 - 2013<\/h2>\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\"Man\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t
Man Eugen<\/figcaption>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/figure>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t

T\u00e2rgu-Mure\u0219, istorie urban\u0103 din anul 1850 p\u00e2n\u0103 la\nPrimul r\u0103zboi mondial.\nvol. II.<\/h3>\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\n
Az oldal ford\u00edt\u00e1sa folyamatban\u00a0van<\/em><\/h6>\n

Cel mai important edificiu de cultur\u0103 din T\u00e2rgu-Mure\u015f, dar \u015fi cea mai reprezentativ\u0103 cl\u0103dire caracteristic\u0103 stilului Secession transilv\u0103nean, este Palatul Culturii din pia\u0163a Victoriei nr. 1. O prim\u0103 apreciere a cl\u0103dirii, este a lui\u00a0Nicolae Iorga<\/b>, care arat\u0103:\u00a0\u201eLa Palatul Cultural, zidit cu o \u00eengrijire pioas\u0103, religioas\u0103, din cel mai bun material, tot\u0103 via\u0163a \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103 a secuiului a fost studiat\u0103 \u015fi stilizat\u0103 pentru a da un caracter de incontestabil\u0103, nou\u0103, proasp\u0103t\u0103 frumuse\u0163\u0103. \u00een coloare, \u00een liniile bizare ale ornamentelor, \u00een inspira\u0163ia scenelor de legend\u0103 de pe geamuri, pretudindeni e aceea\u015fi pecete rural-na\u0163ional\u0103. A trebuit, pentru a\u015fa ceva s\u0103 fie, o munc\u0103 \u00eencordat\u0103 \u015fi un nem\u0103surat na\u0163ionalism.<\/i><\/p>\n

Sunt s\u0103li de conferin\u0163e, este o bibliotec\u0103; un Muzeu cuprinde numeroase p\u00e2nze, \u00eentre care unele foarte bune, – chiar custodele e un t\u00e2n\u0103r pictor foarte talentat. Un \u00eentreg fel de manifestare a unei rase, cum \u0163\u0103ri \u00eenaintate n-au avut inspira\u0163ia s\u0103-l \u00eenchine vl\u0103dirii poporului lor \u00een via\u0163a poetic\u0103 a claselor ad\u00e2nci.\u201d<\/i><\/p>\n

Important\u0103 apreciere asupra cl\u0103dirii o face \u015fi\u00a0Paul Constantin<\/b>, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 acest\u00a0\u201emonument amplu \u015fi complex, neobi\u015fnuit \u015fi poate prea bogat decorat, cronologic ultima lucrare din Transilvania a arhitec\u0163ilor Jakab \u015fi Komor, este socotit drept opera lor de c\u0103petenie din perioada avanbelic\u0103. Ea reprezint\u0103 totodat\u0103 \u015fi ultima faz\u0103 secessionist\u0103 a carierei lor, \u00een care sufer\u0103 influen\u0163ele geometrismului rectangular al \u015ecolii vieneze, renun\u0163\u00e2nd \u00een mare parte la traseul sinusiodal\u201d … \u201eRidicat \u00eentre 1911 \u015fi 1913, destinat de a cuprinde \u00abo bibliotec\u0103, un conservator, muzeul etnografic, o \u015fcoal\u0103 pentru limbi str\u0103ine, o sal\u0103 de conferin\u0163e \u015fi o sal\u0103 de concert (…) palatul a costat, cu totul, 2.345.000 coroane aur\u00bb\u201d<\/i><\/p>\n\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t

\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t

Realizarea la T\u00e2rgu-Mure\u015f a Palatului Culturii nu este \u00eent\u00e2mpl\u0103toare. El face parte din programul ini\u0163iat pentru \u00eentregul Imperiu Austro-Ungar de construire a unor palate culturale, menite de a demonstra, prin valoarea lor monumental\u0103 \u015fi func\u0163ional\u0103, superioritatea culturii oficiale, fa\u0163\u0103 de aceea a na\u0163ionalit\u0103\u0163ilor conlocuitoare, tot mai mult \u00eengr\u0103dite de lege. Cu prilejul marc\u0103rii a 40 de ani de la crearea dualismului austro-ungar, Parlamentul a votat Legea privind construirea unor asemenea a\u015fez\u0103minte de cultur\u0103, menite de\u00a0\u201ea concentra for\u0163ele culturale maghiare cu excluderea confesiunilor \u015fi a na\u0163ionalit\u0103\u0163ilor care lupt\u0103 contra integrit\u0103\u0163ii Statului\u201d, consider\u00e2ndu-se c\u0103 \u201eavem nevoie de o procedur\u0103 \u015fi de un instrument care s\u0103 asimileze prin cultur\u0103 toate acele elemente \u015fi clase care formeaz\u0103 Statul<\/i>\u201d.<\/p>

F\u0103r\u0103 s\u0103 gre\u015fim, \u00een bun\u0103 parte, putem considera realizarea la T\u00e2rgu-Mure\u015f a acestui monument, drept meritul primarului Bern\u00e1dy Gy\u00f6rgy, acesta dovedind o permanent\u0103 \u015fi responsabil\u0103 preocupare \u00een asigurarea amplasamentului, \u00eentocmirea documenta\u0163iilor tehnice \u015fi, \u00eendeosebi, la realizarea cl\u0103dirii. \u00cen anul 1907, prin Hot\u0103r\u00e2rea nr. 61\/4615 din 4 iulie, Consiliul ora\u015fului aprob\u0103 construirea noului edificiu al Palatului Culturii, stabilind \u00een final \u015fi \u00eentocmirea proiectului de c\u0103tre cei doi arhitec\u0163i budapestani:\u00a0Komor Marcell<\/a>\u00a0\u015fi\u00a0Jakab Dezs\u0151<\/a>. Pentru amplasament s-a luat \u00een considerare parcelarea \u00eentocmit\u0103 \u00een anul 1905, \u015fi anume, latura dinspre actuala strad\u0103 George Enescu, cu cele 9 parcele. Pe parcelele 3 \u015fi 4, dinspre pia\u0163\u0103, \u00een anii 1909-1910 avea s\u0103 se realizaze Palatul Func\u0163ionarilor din strada George Enescu nr. 2 , spre pia\u0163\u0103 r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00eenc\u0103 dou\u0103 parcele, \u00eempreun\u0103 form\u00e2nd un lot de cea 1460 mp, cu o lungime de peste 55 m \u015fi o l\u0103\u0163ime de 24,50 m pe aliniamentul pie\u0163ii \u015fi 28 m pe latura opus\u0103.<\/p>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t

\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t\t\t\"Palatul\t\t\t\t\t\t\t\t<\/a>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t
Palatul Culturii din T\u00eergu-Mure\u015f<\/figcaption>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/figure>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t\t\t\"Palatul\t\t\t\t\t\t\t\t<\/a>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t
Palatul Culturii din T\u00eergu-Mure\u015f<\/figcaption>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/figure>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t

La 6 aprilie 1908, Consiliul ora\u015fului dezbate proiectul pentru \u00eenfiin\u0163area casei de cultur\u0103, pe amplasamentul descris mai sus, teren ce dep\u0103\u015fe\u015fte valoarea de 50.000 coroane, pe care o pune la dispozi\u0163ie, cu scutirea taxelor pentru realizarea cl\u0103dirii, oblig\u00e2ndu-se, ca \u00een cazul realiz\u0103rii unei biblioteci \u00een cadrul acesteia, s\u0103 mai contribuie anual cu 1000 coroane pentru dezvoltarea patrimoniului, \u015fi alte 1000 coroane pentru \u00eentre\u0163inerea edificiului.<\/p>

De asemenea, av\u00e2nd \u00een vedere amplasarea \u00een aceast\u0103 cl\u0103dire \u015fi a \u015fcolii de muzic\u0103, ce necesit\u0103 8-10 clase, o sal\u0103 mare pentru filarmonic\u0103, de 60-70 mp, precum \u015fi alte \u00eenc\u0103peri, pentru director \u015fi \u00eengrijitor, mai asigur\u0103 alte 1300 coroane. Concomitent se solicit\u0103 sprijinul Ministrului Culturii, \u00eentruc\u00e2t, \u00eentr-un final, s-a prev\u0103zut construirea unei cl\u0103diri luxoase, se va apela la \u00eemprumuturi, iar pentru amortizarea cheltuielilor, la parter se vor construi spa\u0163ii pentru magazine.<\/p>

Terenul, ini\u0163ial asigurat de ora\u015f, nefiind \u00eendeajuns pentru amplasarea cl\u0103dirii preconizate, determin\u0103 Consiliul ora\u015fului s\u0103 treac\u0103 la cump\u0103rarea imobilului \u00eenvecinat.<\/p>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t

\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t

Destul de cur\u00e2nd, \u00een cadrul discu\u0163iilor \u015fi proiectelor prezentate \u00een \u015fedin\u0163a de Consiliu din 5 iunie 1909, prin Hot\u0103r\u00e2rea nr. 54\/3815\/1909, se decide ca \u00een principiu s\u0103 se achizi\u0163ioneze\u00a0terenul \u00eenscris \u00een Cf nr. 1942 Tg.-Mure\u015f,<\/b>\u00a0top nr. 745\/1, 745\/2, 746, de la mo\u015ftenitorii din Beregsz\u00e1sz (Beregs\u0103ul S\u0103sesc).<\/p>

Terenul se poate achita peste pre\u0163ul de cump\u0103rare de 44.000 coroane, valoarea fiind sub nivelul de v\u00e2nzare al pie\u0163ei. Se stabile\u015fte ca \u00een termen de 8 zile s\u0103 se decid\u0103 asupra cump\u0103r\u0103rii terenului, urm\u00e2nd ca pentru aceasta, c\u00e2t \u015fi alte cheltuieli, s\u0103 se solicite Ministerului Religiilor \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului suma de 100.000 coroane.<\/p>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t

\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t\t\t\"Amplasamentul\t\t\t\t\t\t\t\t<\/a>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t
Amplasamentul Palatului Culturii din T\u00eergu-Mure\u015f\n(Sursa: CsepreghyAndr\u00e1s-\u00dcdv\u00f6zlet Marosv\u00e1s\u00e1rhelyr\u0151l)<\/figcaption>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/figure>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t\t\t\"Pia\u0163a\t\t\t\t\t\t\t\t<\/a>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t
Pia\u0163a Trandafirilor \u00een anul 1910<\/figcaption>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/figure>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t

La scurt timp dup\u0103 termenul de 8 zile, la 19 iunie 1909, prin Hot\u0103r\u00e2rea nr. 73\/4964\/1909 a Consiliului ora\u015fului se aprob\u0103 cump\u0103rarea cl\u0103dirii \u015fi a terenului de 502 st\u00e2njeni p\u0103tra\u0163i, din strada De\u00e1k Ferencz de la mo\u015ftenitorii din Beregs\u0103ul S\u0103sesc, \u00eenscris \u00een CF. Nr. 1942 T\u00e2rgu-Mure\u015f, top nr. 745\/1, 746, cu pre\u0163ul de 44.000 coroane, hot\u0103r\u00e2rea urm\u00e2nd a fi dat\u0103 publicit\u0103\u0163ii \u015fi comunicat\u0103 Ministrului de Interne. Ca urmare solicit\u0103rii, prin adresa nr. 137549, din 6 noiembrie 1909, ministerul comunic\u0103 acordul pentru cump\u0103rarea terenului descris mai sus, cu suma de 44.000 coroane, necesar construirii palatului, deci valideaz\u0103 contracul de v\u00e2nzare-cump\u0103rare perfectat \u00eentre ora\u015f \u015fi respectivii proprietari.<\/p>

Cu adresa nr. 396, din 6 mai 1909 a Inspectoratului Na\u0163ional al Muzeelor \u015fi Bibliotecilor adresat\u0103 Consiliului ora\u015fului, se arat\u0103 c\u0103 proiectele prezentate au fost analizate, ele av\u00e2nd totu\u015fi un caracter general, concomitent exprim\u00e2ndu-\u015fi unele p\u0103reri cu privire la func\u0163iile propuse, remarc\u00e2nd sala de concerte, holul central cu cele dou\u0103 sc\u0103ri monumentale, vestibulul spa\u0163ios prev\u0103zut cu garderobe, s\u0103lile muzeului bine iluminate, apoi \u015fcoala de muzic\u0103 \u015fi muzeul.<\/p>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t

\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t

Cele patru piese de proiect: planul parterului, al etajelor I \u015fi II \u015fi al mezaninului, \u00eentocmite la 3 mai 1909 de arhitec\u0163ii Komor \u015fi Jakab, \u00een ansamblu, cuprind actuala structur\u0103. Prin scrisoarea nr. 5860 din 14 iulie 1910, adrest\u0103 Consiliului ora\u015fului, primarul face cunoscut faptul c\u0103 s-au asigurat cele dou\u0103 terenuri, scop \u00een care Ministrul Cultelor \u015fi Educa\u0163iei Publice a \u015fi aprobat alocarea sumei de 100.000 coroane, iar suma de 280.000 coroane, ob\u0163inute din v\u00e2nzarea loturilor aprobate \u00een anul 1905, va fi avansat\u0103 pentru funda\u0163ia teatrului. Mai solicit\u0103 ca, pentru compensarea terenului cedat pentru funda\u0163ia teatrului, s\u0103 se dea o ordonan\u0163\u0103, iar pentru cheltuielile survenite din aceasta s\u0103 se utilizeze fondul de 60.000 coroane, alocat \u00een cadrul \u00eemprumutului de 2.000.000 coroane, aprobat prin Ordonan\u0163a Ministerului de Interne nr. 94778\/ III \/1910.<\/p>

Cu aceast\u0103 ocazie este avansat\u0103 \u015fi propunerea de hot\u0103r\u00e2re nr. 5860, din 14 iulie 1910. \u00een \u015fedin\u0163a de consiliu din 18 iulie 1910, prin Hot\u0103r\u00e2rea nr. 65\/5860\/1910, sunt aprobate propunerile formulate de primar, ea fiind adus\u0103 la cuno\u015ftin\u0163a publicului prin Publica\u0163ia nr. 6296 din 31 august 1910. Cu adresa nr. 136.977, din 1 martie 1911, ministerul comunic\u0103 acceptul celor stabilite de Consiliul or\u0103\u015fenesc, ca, din fondul de 2.000.000 coroane, s\u0103 se aloce suma de 60.000 coroane necesare cump\u0103r\u0103rii terenului.<\/p>

Conceput\u0103 ca o cas\u0103 de cultur\u0103, ini\u0163ial s-a prev\u0103zut realizarea unei cl\u0103diri cu parter \u015fi dou\u0103 etaje, scop pentru care s-au f\u0103cut mai multe oferte. Ca urmare a concursului organizat, c\u00e2\u015ftig\u0103tori au fost desemna\u0163i arhitec\u0163ii Komor Marcell \u015fi Jakab Dezs\u0151, care, destul de cur\u00e2nd au prezentat mai multe variante de proiect, la care au \u0163inut cont de stitul cl\u0103dirilor \u00eenvecinate, respectiv edificiul Prim\u0103riei \u015fi Palatul Pensionarilor. Dintre numeroasele plan\u015fe ale variantelor prezentate de c\u0103tre cei doi arhitec\u0163i, o s\u0103 ne referim doar la c\u00e2teva, mai reprezentative. \u00cenc\u0103 \u00een anul 1908, arhitec\u0163ii prezint\u0103 c\u00e2teva variante, sub forma unor schi\u0163e la scara 1:200, lu\u00e2nd \u00een considerare forma terenului, u\u015for trapezoidal\u0103, a c\u0103rui latur\u0103 mai lung\u0103 este orientat\u0103 spre strada Enescu, iar latura scurt\u0103 spre pia\u0163a Victoriei, potrivit descrierii men\u0163ionate mai sus. O prim\u0103 variant\u0103, datat\u0103 la 6 august 1908, prezint\u0103 un plan destul de echilibrat, pentru o cl\u0103dire cu demisol, parter, etaj I, etaj II \u015fi pod-mansard\u0103. Pe latura lung\u0103 a cl\u0103dirii sunt amplasate cele dou\u0103 intr\u0103ri principale, cu o curte interioar\u0103 \u015fi alta pe latura dinspre Palatul Func\u0163ionarilor, iar pe latura dinspre pia\u0163a Victoriei, la etajul I, fiind situat\u0103 marea sal\u0103 de spectacole.<\/p>

Tot cu 6 august 1908, a fost datat\u0103 o alt\u0103 variant\u0103, cu parter, etaj I, etaj II \u015fi mezanin, diferit\u0103 ca planimetrie, cu un rezalit pe axa central\u0103 a laturii dinpre strad\u0103, la parter destinat porticului pietonal, celelalte dou\u0103 niveluri corespunz\u00e2nd s\u0103lii de spectacole. Pe latura dinspre pia\u0163a Victoriei se afla intrarea la \u015fcoala de muzic\u0103, \u00een partea opus\u0103 accesul la muzeu \u015fi bibliotec\u0103. Pe latura posterioar\u0103 se afla cele dou\u0103 cur\u0163i destul de spa\u0163ioase, cu rolul de a asigura iluminarea \u015fi aerisirea natural\u0103 a sc\u0103rilor principale \u015fi a diferitelor \u00eenc\u0103peri anex\u0103. O nou\u0103 variant\u0103 este prezentat\u0103 cu data de 31 august 1908, pentru o cl\u0103dire cu parter, etaj I \u015fi etaj II, care preia formele generale ale precedentei variante.<\/p>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t

\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t

Planul parterului se remarc\u0103 prin ampla intrare arcuit\u0103 de pe latura principal\u0103, care conduce la holul cu scara de onoare, la cele dou\u0103 capete ale cl\u0103dirii fiind situate alte dou\u0103 accese, sub forma unor retrageri \u00een unghi de 45\u00b0. Registrele superioare nu mai au intr\u00e2ndurile de la parter, \u00een schimb la capetele laterale ale fa\u0163adei principale cele dou\u0103 planuri retrase au c\u00e2te un\u00a0bow-window<\/a>\u00a0de sec\u0163iune semicircular\u0103.<\/p>

De aceast\u0103 dat\u0103, pe latura dinspre Palatul Pensionarilor s-a prev\u0103zut o arip\u0103 de leg\u0103tur\u0103, existent\u0103 \u015fi \u00een prezent, cu rolul de a permite crearea unei cur\u0163i interioare. Tot sub forma unor schi\u0163e este varianta din 8 octombrie 1908. Cele cinci plan\u015fe consultate: subsol, parter, etaj I, etaj II, etaj III \u015fi mezanin, \u00een mare parte preiau formele precedentei variante, dar cu spa\u0163ii mult mai echilibrate, de aceast\u0103 dat\u0103 bow-window-urile av\u00e2nd o sec\u0163iune \u00een form\u0103 de m\u00e2ner de co\u015f.<\/p>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t

\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t\t\t\"Palatul\t\t\t\t\t\t\t\t<\/a>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t
Palatul Culturii din T\u00eergu-Mure\u015f - \nfa\u0163ada principal\u0103<\/figcaption>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/figure>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t

Primele proiecte de execu\u0163ie, depistate \u00een arhive, provin din a doua jum\u0103tate a anului 1909, ele constituind concep\u0163ia de baz\u0103 a cl\u0103dirii, acceptate de c\u0103tre oficialit\u0103\u0163ile locale, prea pu\u0163in diferite de formele actuale. Ele constituie primele variante de proiecte de excu\u0163ie, la scara 1:100, nu numai ca partiu, dar \u015fi ca aspect, fa\u0163ade \u015fi sec\u0163iuni. O asemenea documenta\u0163ie, datat\u0103 la 29 iulie 1909, prezint\u0103 o cl\u0103dire cu subsol, parter, etaj I \u015fi etaj II. Dou\u0103 plan\u015fe, datate la 18 ianuarie 1910 \u015fi 20 ianuarie 1910, prezint\u0103 fa\u0163adele dinspre pia\u0163a Victoriei \u015fi curtea \u00eenvecinat\u0103 cu Palatul Pensionarilor, cl\u0103direa av\u00e2nd prev\u0103zute cele dou\u0103 etaje, unele elemente de detaliu reg\u0103sindu-se \u015fi \u00een actuala cl\u0103dire. Pentru fa\u0163ada lung\u0103, dinspre strada Enescu, plan\u015fa din 10 ianuarie 1910 82 preia formele planurilor precedent prezentate . La 23 iunie 1910 sunt elaborate \u015fi plan\u015fele finale, care au stat la baza \u00eenceperii lucr\u0103rilor de construire din vara anului 1911 , solu\u0163ion\u0103rile tehnice adoptate de c\u0103tre cei doi proiectan\u0163i (la muzeu, bibliotec\u0103, la sala mic\u0103, acoperi\u015f etc), fiind f\u0103cute cunoscute prin scrisoarea nr. 5156, din 27 iunie 1910.<\/p>

Situat\u0103 la col\u0163ul dintre pia\u0163a Victoriei, cu latura mai scund\u0103 de 36,85 m, unde se afl\u0103 \u015fi portalul secundar \u015fi strada George Enescu, cu latura mai lung\u0103 de 56,80 m, unde se afl\u0103 \u015fi intrarea principal\u0103, orientat\u0103 spre pia\u0163eta din fa\u0163a fostei prim\u0103rii, cl\u0103direa \u00eenscrie un patrulater neregulat, cu unele excrescen\u0163e pe laturi \u015fi extremit\u0103\u0163i . Spre imobilul din George Enescu nr. 2 unde se afl\u0103 Palatul Pensionarilor, s- a prev\u0103zut curtea interioar\u0103, menit\u0103 de a asigura iluminatul natural al \u00eenc\u0103perilor de pe laturile celor dou\u0103 cl\u0103diri, c\u00e2t \u015fi pentru accesul la cea de-a treia intrare \u00een palat. Cu toat\u0103 multitudinea de func\u0163iuni, autorii cl\u0103dirii au g\u0103sit o solu\u0163ie general\u0103 reprezentativ\u0103, dar relativ neutr\u0103, f\u0103r\u0103 ca vreuna din acestea s\u0103 fie exprimat\u0103 preponderent aparte.<\/p>

Privitor la cl\u0103dire cunoa\u015ftem cel pu\u0163in trei lucr\u0103ri mai \u00eensemnate: ale profesorului Traian Du\u015fa, din anul 1970 \u015fi a lui Paul Constantin, din anul 1972, cu privire la Arta 1900 \u00een Rom\u00e2nia, din care red\u0103m o prim\u0103 descriere general\u0103 a monumentului: \u201ePalatul are cinci nivele: un parter \u00eenalt (\u00een care sunt cuprinse at\u00e2t magazine c\u00e2t \u015fi marele hol, mezanin \u015fi trei etaje . Arhitectura \u015fi decora\u0163ia acuz\u0103 \u00eens\u0103, mai \u00eent\u00e2i, un ritm clasic de dou\u0103 registre principale, aflate \u00eentr-un raport de \u00een\u0103l\u0163ime aproape de \u00ab Divina proportione\u00bb: cel inferior cuprinz\u00e2nd parterul \u015fi mezaninul \u015fi cel superior, trei etaje. \u00eenscrise \u00een acelea\u015fi travee, largi \u015fi \u00eenalte, ale unui bosaj rustic din pietre mari cenu\u015fii, cioplite brut, parterul \u015fi mezaninul constituie soclul puternic, monumental, al compozi\u0163iei. Peste ele se ridic\u0103 registrul etajelor, tencuit luminos, cu ferestre mici, \u00eenguste, grupate \u00een band\u0103, l\u0103s\u00e2nd s\u0103 domine plinul, spre deosebire de por\u0163iunea inferioar\u0103 unde sunt preponderente golurile. In registrul superior mai apar dou\u0103 zone intermediare: prima peste mezanin – corespunz\u00e2nd etajului \u00eent\u00e2i – e marcat\u0103 de o tencuial\u0103 rugoas\u0103, c\u0103r\u0103mizie; iar a doua, la ultimul etaj \u015fi juc\u00e2nd oarecum rol de friz\u0103, e acoperit\u0103 cu pl\u0103ci p\u0103trate din gresie cenu\u015fiu-verzuie. Acoperi\u015ful ascu\u0163it, din \u0163igle sm\u0103l\u0163uite, alc\u0103tuind un ritm policrom viu, \u00eencheie aceast\u0103 compozi\u0163ie foarte colorat\u0103. \u00eenr\u00e2uririle \u015ecolii vieneze sunt aici vizibile \u00een importan\u0163a pe care o cap\u0103t\u0103 traseul geometric rectangular: corni\u015fa e perfect dreapt\u0103, au disp\u0103rut p\u00e2n\u0103 \u015fi aticele par\u0163iale, din curbe \u015fi contracurbe; majoritatea golurilor \u015fi, \u00een primul r\u00e2nd traveele mari ale parterului sunt dreptunghiulare; iar concep\u0163ia formelor pierde \u00een cea mai mare m\u0103sur\u0103 caracterul moale, biomorf \u00een avantajul unei viziuni tectonice. \u00cen general, expresia fa\u0163adelor exprim\u0103 structura. Totu\u015fi ecourile stilului floral 1900 nu s-au stins cu totul. Cele dou\u0103 arcade mari semicirculare, arcaturile din friza coronamentului, precum \u015fi benzile de ferestre \u00eenguste, cu arc \u00een plin cintru, singure, nu anihileaz\u0103 ponderea general\u0103 rectangular\u0103. Dar linia agresiv\u0103 de spirit sinusoidal a zonei de peste mezanin – ce urc\u0103 \u015fi coboar\u0103, incluz\u00e2nd \u00een suprafa\u0163a de tencuial\u0103 c\u0103r\u0103mizie \u015fi \u00eencadr\u00e2nd cu un feston de olane grupe de ferestre, cele \u015fase bow-window-uri de peste portalul principal, acoperite cu jum\u0103t\u0103\u0163i de cupol\u0103, \u00een chip de amvon, a\u015fezate pe col\u0163urile cl\u0103dirii, impieteaz\u0103 asupra viziunii geometrice. La acest dezechilibru contribuie \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103 \u015fi supra\u00eenc\u0103rcarea ornamental\u0103\u201d<\/p>

Ini\u0163ial, cl\u0103direa a fost conceput\u0103 cu maximum dou\u0103 etaje, amplasamentul ales fiind adus la cuno\u015ftin\u0163a locuitorilor, concomitent cu desf\u0103\u015furarea activit\u0103\u0163ii de selec\u0163ie a proiectelor. Proiectele lui Komor Marcell \u015fi Jakab Dezs\u0151 au preluat formele stilului secession, deja \u00eent\u00e2lnit la noua Prim\u0103rie \u015fi Palatul Func\u0163ionarilor, el fiind acceptat numai \u00een ceea ce prive\u015fte ansamblul \u015fi utilitatea, cu unele rezerve \u00een decora\u0163ie. Aflat la New York, \u00een anul 1911 (21 mai-19 august), primarul Bern\u00e1dy Gy\u00f6rgy propune ca etajul I al cl\u0103dirii s\u0103 se repete peste etajul II, astfel \u00eenc\u00e2t cl\u0103direa s\u0103 ajung\u0103 la trei etaje. Aceast\u0103 suplimentare este motivat\u0103 de faptul c\u0103 \u015fcoala de muzic\u0103 (conservatorul) nu are spa\u0163iu suficient. Fa\u0163\u0103 de propunerea f\u0103cut\u0103, inginerul \u015fef al ora\u015fului, Rad\u00f3 S\u00e1ndor, \u00een \u015fedin\u0163a comun\u0103 a comisiilor de finan\u0163e \u015fi economic, a explicat posibilitatea realiz\u0103rii acestei extinderi pe vertical\u0103, stabilind s\u0103 se \u00eentocmeasc\u0103 documenta\u0163ia tehnic\u0103 necesar\u0103. \u00cen prima parte a anului 1910, ca urmare a Hot\u0103r\u00e2rii de consiliu, din 19 februarie 1910, \u00een an mai multe ziare centrale \u015fi locale este publicat\u0103 \u00een\u015ftiin\u0163area cu privire la licitarea lucr\u0103rilor de construire a \u201ePalatului Cultural Francz Iosif, \u00een valoare de 550.000 coroane. Se solicit\u0103 ca \u00eenc\u0103 \u00een primul an, \u00een curs, cl\u0103direa s\u0103 fie pus\u0103 sub acoperi\u015f, eventual \u015fi tencuit\u0103, termenul de predare a lucr\u0103rilor fiind stabilit la 1 iulie 1911. Prin Hot\u0103r\u00e2rea nr. 80\/9828 din 3 decembrie 1910, Consiliul ora\u015fului aprob\u0103 proiectele modificate, c\u00e2t \u015fi realizarea lucr\u0103rilor de c\u0103tre firma \u201eFra\u0163ii Gr\u00fcnwald\u201d din Budapesta, a c\u0103rei ofert\u0103 a fost mai ieftin\u0103, f\u0103c\u00e2nd cunoscut c\u0103 firma lui Varodi \u00c1rp\u00e1d \u015fi asocia\u0163ii a fost respins\u0103. \u00cen vara anului 1911 debuteaz\u0103 lucr\u0103rile la construirea cl\u0103dirii, \u00een condi\u0163ii economice precare, bugetul ora\u015fului \u00eenscriind la acea dat\u0103 un deficit de 169.312 coroane, fiind realizat\u0103 funda\u0163ia. R\u00e2nd pe r\u00e2nd sunt \u00eentocmite \u015fi celelalte proiecte de execu\u0163ie, inclusiv a detaliilor de arhitectur\u0103, p\u00e2n\u0103 spre anul 1913. Structura de rezisten\u0163\u0103, inclusiv plan\u015fele de armare, precum \u015fi lucr\u0103rile de construc\u0163ie, sunt \u00eentocmite \u00een luna aprilie 1911 de c\u0103tre cunoscuta firm\u0103 \u201eFra\u0163ii Gr\u00fcnwald \u015fi Schiffer\u201d din Budapesta, c\u00e2\u015ftig\u0103toarea concursului. Lucr\u0103rile de insala\u0163ie ap\u0103-canal, ventila\u0163ie etc. sunt realizate de firma clujean\u0103 \u201eT\u00f6rs \u00e9s Ormai\u201d. Festivit\u0103\u0163ile de inaugurare a cl\u0103dirii au fost programate pentru ziua de 8 iunie 1913, la care trebuia s\u0103 participe ministrul de resort \u015fi alte personalit\u0103\u0163i politice \u015fi culturale. \u00cens\u0103 din cauza gravei situa\u0163ii financiare a ora\u015fului, inaugurarea programat\u0103 n-a mai avut loc, noua cl\u0103dire a Palatului Culturii fiind oficial predat\u0103 benefeciarului, prin Procesul-Verbal \u00eencheiat la 24 iunie 1913.<\/p>

Costul acestui palat a fost imens. Un deviz general pe categorii de lucr\u0103ri consemneaz\u0103 valoarea de 2.203.412,90 coroane, pe principalele categorii de lucr\u0103ri valoarea acestora fiind urm\u0103toarea: I. lucr\u0103ri preliminare – 2002,24 coroane; II. cheltuieli pentru \u00eemprumuturi – 102.728,77 coroane; III. asigurarea terenului – 105.032,00 coroane; IV. lucr\u0103ri de construire – 1.369.782,52 coroane; V. lucr\u0103ri de instala\u0163ii – 312.499,05 coroane; VI. amenaj\u0103ri de art\u0103 – 188.500,90 coroane; VII. diverse – 13.922,42 coroane; VIII. proiectare \u015fi coordnare lucr\u0103ri – 46.588,60 coroane; IX. dob\u00e2nzi \u015fi cheltuieli – 47.890,69 coroane; X. cheltuieli de \u00eentre\u0163inere a cl\u0103dirii – 14.405,71 coroane.<\/p>

R\u0103m\u00e2n\u00e2nd la acest capitol al valorii investi\u0163iilor necesare construirii edificiului, o surs\u0103 deosebit de pre\u0163ioas\u0103 \u015fi pertinent\u0103 ne este memoriul prezentat de Nagy Imre, adjunctul primarului, care, \u00een \u015fedin\u0163a de Consiliu al ora\u015fului T\u00e2rgu-Mure\u015f, din 20 ianuarie 1916, prezint\u0103 situa\u0163ia financiar\u0103 a principalelor investi\u0163ii ale ora\u015fului, practic celor din primele dou\u0103 decenii ale secolului al XX-lea. Suma total aprobat\u0103 pentru realizarea edificiului a fost de 1.151.000 coroane, fa\u0163\u0103 de care, necesarul a fost de 2.166.933 coroane, deci cu o dep\u0103\u015fire de 1.015.933 coroane. Deosebit de important\u0103 pentru cunoa\u015fterea acestei cre\u015fteri valorice este motiva\u0163ia f\u0103cut\u0103 \u00een darea de seam\u0103 respectiv\u0103. Ini\u0163ial, cl\u0103direa a fost prev\u0103zut\u0103 a avea dou\u0103 etaje, costul prev\u0103zut fiind de 580.000 coroane, \u015fi pentru care s-a luat un umprumut de 600.000 coroane, far\u0103 a mai fi cuprins\u0103 \u015fi achizi\u0163ionarea terenului, \u00een valoare de 66.000 coroane. Proiectul ini\u0163ial a fost modificat \u015fi aprobat de Adunarea general\u0103 prin Hot\u0103r\u00e2rea nr. 80\/1910, realizarea construc\u0163iei fiind ob\u0163inut\u0103 de societatea Fra\u0163ilor Gr\u00fcnwald. Cu aceste modific\u0103ri ale proiectului \u015fi pre\u0163urile firmei executante, bugetul prev\u0103zut ini\u0163ial deja a fost dep\u0103\u015fit, \u00eenc\u0103 \u00een prima etap\u0103 de realizare a construc\u0163iei au intervenit alte modific\u0103ri. Cu Hot\u0103r\u00e2rea de Consiliu nr. 117\/1911, s-a aprobat construirea pivni\u0163elor, iar prin Hot\u0103r\u00e2rea nr. 147\/1911 realizarea celui de-al treilea etaj, lucr\u0103ri care au costat alte 250.000 coroane. \u00een perioada realiz\u0103rii lucr\u0103rilor de construire a palatului se constat\u0103 c\u0103 fondurile avute nu sunt suficiente. Cu ocazia ridic\u0103rii ratelor \u00eemprumutului de 580.000 coroane s-a mai solicitat un supliment de 422.000 coroane. La terminarea construc\u0163iei s-a constatat c\u0103 pre\u0163urile ini\u0163ial planificate s-au dublat.<\/p>

A\u015fadar, cele dou\u0103 fa\u0163ade principale sunt divizate at\u00e2t pe orizontal\u0103 c\u00e2t \u015fi pe vertical\u0103. La extremit\u0103\u0163ile fa\u0163adelor se afl\u0103 c\u00e2te un\u00a0rezalit<\/a>, av\u00e2nd la baz\u0103 c\u00e2te 10 m l\u0103\u0163ime \u015fi o \u00een\u0103l\u0163ime de 18 m, fiecare tratat \u00een mod unitar cu restul fa\u0163adei, p\u00e2n\u0103 la registrul acoperi\u015fului mansardat, a\u015fezat pe console de stejar profilate. Spa\u0163iile dintre console sunt decorate cu motive florale \u00eencadrate \u00een chenare p\u0103trate. Materialelor de construc\u0163ie, ce formeaz\u0103 partea decorativ\u0103 a fiec\u0103rui nivel, precum \u015fi a modului de a\u015fezare a ferestrelor \u015fi al ancadrametelor lor, le revine sarcina cre\u0103rii idealului de monumental. La parter remarc\u0103m blocurile de piatr\u0103, cioplite rectangular \u015fi a\u015fezate orizontal, cu excep\u0163ia celor de deasupra golurilor unde acestea au o alt\u0103 a\u015fezare. Realizate din bazalt de St\u00e2nceni, sub forma \u201ea la rustica\u201d, ele preiau formele tradi\u0163ionale ale vechilor construc\u0163ii din Transilvania. Pentru a se ob\u0163ine o not\u0103 aparte a cl\u0103dirii \u015fi a nu fi plate, fa\u0163adelor \u015fi, \u00een special, rezalitelor li s-au rotunjit muchiile, \u00eencep\u00e2nd de la linia de demarca\u0163ie a etajelor I \u015fi II, loc din care porne\u015fte \u015fi consola unic\u0103, frumos ornat\u0103, ce sus\u0163ine cele dou\u0103 balcona\u015fe de form\u0103 circular\u0103, al c\u0103ror parapet este ornat cu \u015fapte colonete angajate, c\u00e2mpul acestora fiind decorat cu motive florale de inspira\u0163ie folcloric\u0103, \u00een mozaic \u015fi \u00een relief. Rezalitul dispus la cap\u0103tul cl\u0103dirii dinspre pia\u0163a Trandafirilor, mai vast, cu 13,80 m l\u0103\u0163ime, fa\u0163\u0103 de restul rezalitelor are o linie mai \u00eendulcit\u0103, u\u015for curbat\u0103 \u00eenc\u0103 de la limita pe vertical\u0103, la care unghiul drept este \u00eenlocuit cu o u\u015foar\u0103 unduire. Pe acest tronson remarc\u0103m c\u00e2teva elemente aparte: un mic balcona\u015f, u\u015for curbat, situat la mijlocul compozi\u0163iei, situat \u00eentre parter \u015fi etajul I, la r\u00e2ndul s\u0103u ornat; un alt balcona\u015f dreptunghiular, amplasat pe col\u0163ul ce \u00eencheie corpul cl\u0103dirii, pe limita dintre etajele II \u015fi III, cu un mozaic ce red\u0103 scene pastorale, folclorice.<\/p>

Modul de dispunere a culorilor la fa\u0163ade este cel ce d\u0103 valoarea monumental-decorativ\u0103 a cl\u0103dirii. Parterul este dominat de culoarea natural\u0103 a bazaltului, la etajul I pentru eviden\u0163iere s-a folosit tencuiala reliefat\u0103, stropit\u0103 brut, de culoare liliachie, ancadrat\u0103 de elemente decorative, ca ni\u015fte olane, din ceramic\u0103 sm\u0103l\u0163uit\u0103 de culoare albastru-ultramarin, tipice stilului secession. Culoarea galben-pai, aproape alb\u0103, a spa\u0163iului de mijloc al fa\u0163adei confer\u0103 luminozitate \u00eentregului ansamblu. C\u00e2mpul realizat din pl\u0103ci de gresie de pe rezalite, ancadramentele bine profilate \u015fi stilizate de la etajul III al fa\u0163adelor, formeaz\u0103 un br\u00e2u solid, conferind \u00eentregului ansamblu o m\u0103re\u0163ie aparte.<\/p>

Grupate c\u00e2te 2, 3, 5 sau 7, ferestrele au rezolv\u0103ri estetice diferite, caracteristice stilului secession, de la lipsa oric\u0103ror decora\u0163ii la unele ferstre de la etajul II, la altele, tot de la acela\u015fi nivel, ce au decora\u0163ii. Pentru ob\u0163inerea unor volume \u015fi efecte de lumini \u015fi umbre, autorii au folosit din plin frize cu busturi \u015fi pl\u0103ci memoriale, ancadramente cu motive florale aplicate, fonduri colorate ca detalii ale ansamblului. \u00eentregul ansamblu se termin\u0103 cu acoperi\u015ful ascu\u0163it ale c\u0103rui forme de retragere a corni\u015fei, a\u015fezarea unui \u015fir de lotu\u015fi la extremitatea superioar\u0103, contribuind la \u00een\u0103l\u0163area fa\u0163adei centrale, precum \u015fi \u0163iglele sm\u0103l\u0163uite, produse de cunoscuta firm\u0103 \u201eZ\u00f3lnay\u201d din P\u00e9cs (Ungaria), a\u015fezate \u00eentr-un ritm policrom, \u00een ro\u015fu-c\u0103r\u0103miziu \u015fi albastru-ceruleum, totul conferind o not\u0103 decorativ-monumental\u0103 aparte.<\/p>

\u00cen mijlocul compozi\u0163iei fa\u0163adei dinspre pia\u0163et\u0103 se afl\u0103 intrarea principal\u0103, de form\u0103 dreptunghiular\u0103, la care prin intermediul a cinci coloane de beton placate cu granit negru suedez lustruit, cu muchiile \u00eembr\u0103cate \u00een alam\u0103 ce imprim\u0103 motive florale \u015fi geometrice, se ajunge la cele patru u\u015fi masive, \u00een dou\u0103 canaturi ornamentate, ce asigur\u0103 accesul \u00een cl\u0103dire. Acestora le succed altele, tot \u00een dou\u0103 canaturi, form\u00e2nd c\u00e2te un widfang. Pe cele dou\u0103 laturi ale intr\u0103rii principale se afl\u0103 dou\u0103 por\u0163i mai mici ce conduc la subsol, deasupra acestora fiind c\u00e2te o ferestr\u0103 plincintrat\u0103 cu grilaj de fier forjat. \u00eentreaga compozi\u0163ie este marcat\u0103 de cele \u015fase bow-window-uri acoperite cu un coronament puternic, cele laterale fiind mai pronun\u0163ate, ce se sprijin\u0103 pe console construite \u00een retragere \u015fi ornamentate sculptural. La baza lor, \u00een linie cu cele patru altorielefuri, se afl\u0103 c\u00e2te o plac\u0103 memorial\u0103. Prima plac\u0103 consemneaz\u0103 cei 10 ani de domnie a regelui Ferdin\u00e1nd I \u015fi anume: \u201eSpre ve\u015fnica amintire a urc\u0103rii pe tronul Rom\u00e2niei Mici a Majest\u0103\u0163ii Sale Regale Ferdin\u00e1nd I, la 10 octombrie 1914, devenit rege al Rom\u00e2niei Mari prin \u00een\u0163elepciunea sa \u015fi jertfa poporului rom\u00e2n. 1914-1924\u201d. Deasupra intr\u0103rii se afl\u0103 cele patru altorielefuri \u00een bronz, de la st\u00e2nga la dreapta reprezent\u00e2nd: \u201eLegenda Sfintei Ecaterina\u201d de Wartburg; \u201eCei doi Bolyai\u201d, tat\u0103l \u015fi fiul; \u201eAranka Gy\u00f6rgy\u201d \u015fi \u201eB\u00e1nk B\u00e1n\u201d , o scen\u0103 din opera cu acela\u015fi nume de Erkel Ferenc. Deasupra bow-window-urilor, pe fondul galben-gri al etajului II, se afl\u0103 un grup de 8 ferestre dreptunghiulare alungite, intercalate de ornamenta\u0163ii cu \u015firuri decorative florale dispuse vertical \u015fi linii fluente. La baza lor sunt situate \u015fase busturi \u00een basorelief, ce reprezint\u0103 c\u00e2teva personalit\u0103\u0163i de seam\u0103 din istoria ora\u015fului:\u00a0D\u00f3sa El\u00e9k,\u00a0Teleki S\u00e1muel,\u00a0Bolyai Farkas,\u00a0Bolyai J\u00e1nos,\u00a0Mentovich_Ferenc\u00a0\u015fi\u00a0Petelei Istv\u00e1n, opera sculptorului\u00a0Kall\u00f3s Ede, m\u0103rginite de cele dou\u0103 pl\u0103ci memoriale. Totul este \u00eencununat de marele mozaic cu dimensiuni de 12 x 4 m, ce \u00eentrege\u015fte gama cromatic\u0103 a fa\u0163adei, al c\u0103rui tem\u0103 alegoric\u0103 reprezint\u0103 un moment din istoria ora\u015fului, tem\u0103 considerat\u0103 secession-ist\u0103. Ve\u015fmintele cutate ale personajelor feminine, tonurile sobre ale \u00eembr\u0103c\u0103mintei b\u0103rba\u0163ilor, profilul c\u00e2torva cl\u0103diri din ora\u015f, \u00eentre care \u015fi Prim\u0103ria nou realizat\u0103, fondul galben datorat aplic\u0103rii unei foi\u0163e de aur introdus\u0103 \u00een mozaicul de sticl\u0103, \u00eentregesc unitatea compozi\u0163ional\u0103 a cadrului. Remarc\u0103m, \u00een primul plan, prezen\u0163a unei \u0163\u0103r\u0103nci ce poart\u0103 un costum popular rom\u00e2nesc, precum \u015fi cele dou\u0103 personaje ce flancheaz\u0103 tronul, \u00eentr-o \u0163inut\u0103 sobr\u0103, av\u00e2nd fiecare c\u00e2te o stem\u0103, una a ora\u015fului \u015fi cealalt\u0103 a statului. Crea\u0163ie lui Nagy S\u00e1ndor (proiectul) \u015fi Roth Miksa (execu\u0163ia), mozaicul ne duce cu g\u00e2ndul la formele secession ale coloniei din G\u00f6d\u00f6l\u00f6, care, cu toate calit\u0103\u0163ile ce le are nu poate restabili echilibrul \u00eentregului ansamblu.<\/p>

A doua intrare principal\u0103, dinspre pia\u0163a Victoriei, dup\u0103 cum am mai v\u0103zut pare lipit\u0103 artificial de fa\u0163ada cl\u0103dirii, precum \u015fi poarta din fier forjat ce poart\u0103 un decor cu motive vegetale, la r\u00e2ndul ei p\u0103r\u00e2nd a fi adus\u0103 de la o alt\u0103 cl\u0103dire. \u00cen schimb intrarea a treia, secundar\u0103, prezint\u0103 o real\u0103 valoare artistic\u0103. Portalul este format dintr-un soclu de piatr\u0103 peste care se ridic\u0103 c\u00e2te dou\u0103 colonete angajate, ale c\u0103ror capiteluri composite reprezint\u0103 ornamente de factur\u0103 oriental\u0103 \u015fi de natur\u0103 popular\u0103 local\u0103.<\/p>

Interiorul cl\u0103dirii pare a fi mai bine rezolvat. \u00centruc\u00e2t o descriere mai am\u0103nun\u0163it\u0103 a interiorului acestui vast monument ar necesita un spa\u0163iu mai larg, nefiind nici scopul nostru de a-l descrie \u00een \u00eentregime, ne m\u0103rginim la a prezenta doar unele aspecte arhitecturale ale principalelor func\u0163iuni din cl\u0103dire, ele fiind pe larg \u015fi competent descrise \u00een literatura de specialitate.<\/p>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t

\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t\t\t\"Holul\t\t\t\t\t\t\t\t<\/a>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t
Holul Palatului Culturii din T\u00eergu-Mure\u015f<\/figcaption>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/figure>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t

Cel mai reprezentativ spa\u0163iu este al marelui hol al intr\u0103rii principale, a c\u0103rui monumentalitate este completat\u0103 de lumina difuz\u0103, colorat\u0103, aidoma templelor medievale din unele zone ale Asiei. Partea central\u0103, dreptunghiular\u0103, este acoperit\u0103 cu \u015fase calote turtite de pandativi, care, prin intermediul arcelor se sprijin\u0103 pe doi pila\u015ftri a\u015feza\u0163i \u00een axul transversal \u015fi al\u0163i zece pila\u015ftri angaja\u0163i. Coloanelor angajate, ce se sprijin\u0103 pe un piedestal \u00eenalt de 30 cm, placate cu granit suedez de culoare neagr\u0103, pe margini cuprinse de pl\u0103ci de alam\u0103 decorate cu motive florale, le revine sarcina de a sus\u0163ine tavanul \u015fi cupolele, aidoma unor calote sferice \u015fi elipsoidale. Punctul de atrac\u0163ie al cupolelor, la r\u00e2ndul lor pictate cu motive florale, \u00eel constituie candelabrele din fier forjat, ornate cu motive florale \u015fi geometrice.<\/p>

Din holul mare al parterului, prin intermediul unei u\u015fi centrale \u015fi dou\u0103 laterale se p\u0103trunde \u00een sala mare de spectacole, aflat\u0103 \u00een centrul compozi\u0163iei cl\u0103dirii. Lateral acesteia sunt situate cele dou\u0103 sc\u0103ri principale de acces la etajele cl\u0103dirii, c\u0103ptu\u015fite cu pl\u0103ci de marmur\u0103 alb\u0103 de Carrara, p\u00e2n\u0103 la etajul III, rampele av\u00e2nd balustrade din marmur\u0103 cioplit\u0103 \u015fi \u015flefuit\u0103. La capetele holului, ce se termin\u0103 \u00een form\u0103 de \u201eT\u201d, se afl\u0103 oglinzi \u00eencadrate cu chenare de marmur\u0103 lustruit\u0103. \u00een acest spa\u0163iu al holului, remarc\u0103m decora\u0163ia pictural\u0103 realizat\u0103 de\u00a0K\u00f6r\u00f6sf\u0151y-Kriesch Alad\u00e1r, ce cuprinde 10 fresce realizate \u00een tehnica \u201efresco buono\u201d, cu scene din arta \u015fi mitologia popular\u0103, cu o rezonan\u0163\u0103 oriental\u0103. Dintre acestea remarc\u0103m \u015fi pe cele ce reprezint\u0103 scena baladei rom\u00e2ne\u015fti \u201eMiori\u0163a\u201d, \u00een varianta din zona V\u0103ii Gurghiului, sau pe aceea ce \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 o b\u0103tr\u00e2n\u0103 \u0163\u0103ranc\u0103 rom\u00e2nc\u0103, \u00eembr\u0103cat\u0103 \u00een costum popular.<\/p>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t

\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t

Reprezentativ\u0103 este \u015fi Sala Oglinzilor, aflat\u0103 la etajul I, cu o lungime de 37,5 m \u015fi o l\u0103\u0163ime de 7,5 m, numit\u0103 a\u015fa dup\u0103 cele dou\u0103 grupuri de c\u00e2te trei oglinzi, aflate la capetele s\u0103lii. \u00eencadrate \u00een rame groase ele sunt considerate mai pu\u0163in izbutite, deasupra acestora afl\u00e2ndu-se c\u00e2te un panou pictat de P\u00f3lya Tibor. Este a\u015fezat\u0103 peste marele hol al teatrului, \u00een propor\u0163ii clasice de circa 1\/2, cu un plafon drept, casetat prin intermediul unor grinzi puternice, ce se sprijin\u0103 pe coloane cilindrice. Partea cea mai interesant\u0103 o formeaz\u0103 cele 12 compozi\u0163ii \u00een vitralii, cu scene inspirate din folclorul secuiesc, a\u015fezate \u00een ferestrele de la strad\u0103, ele fiind opera lui Nagy S\u00e1ndor,\u00a0Thoroczkai Wigand Ede,\u00a0Muhits S\u00e1ndor\u00a0\u015fi\u00a0Roth Miksa.<\/p>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Centenarul Palatului Culturii \u0219i a bibliotecii ora\u0219ului T\u00eergu-Mure\u0219 – 2013 Man Eugen T\u00e2rgu-Mure\u0219, istorie urban\u0103 din anul 1850 p\u00e2n\u0103 la Primul r\u0103zboi mondial. vol. II. Az oldal ford\u00edt\u00e1sa folyamatban\u00a0van Cel […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":13429,"menu_order":7,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"elementor_header_footer","meta":{"_acf_changed":false,"footnotes":""},"class_list":["post-13453","page","type-page","status-publish","hentry"],"acf":[],"yoast_head":"\nT\u00e2rgu-Mure\u0219, istorie urban\u0103 din anul 1850 p\u00e2n\u0103 la Primul r\u0103zboi mondial. vol. II. - Biblioteca Jude\u021bean\u0103 Mure\u0219<\/title>\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\n<link rel=\"canonical\" href=\"https:\/\/bjmures.ro\/biblioteca-judeteana-mures\/centenarul-palatului-culturii-si-a-bibliotecii-judetene-mures-2013\/centenarul-palatului-culturii-targu-mures-istorie-urbana-din-anul-1850-pana-la-primul-razboi-mondial-vol-ii\/\" \/>\n<meta property=\"og:locale\" content=\"hu_HU\" \/>\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\n<meta property=\"og:title\" content=\"[:ro]T\u00e2rgu-Mure\u0219, istorie urban\u0103 din anul 1850 p\u00e2n\u0103 la Primul r\u0103zboi mondial. vol. II.[:hu]T\u00e2rgu-Mure\u0219, istorie urban\u0103 din anul 1850 p\u00e2n\u0103 la Primul r\u0103zboi mondial. vol. II.[:] - Biblioteca Jude\u021bean\u0103 Mure\u0219\" \/>\n<meta property=\"og:description\" content=\"Centenarul Palatului Culturii \u0219i a bibliotecii ora\u0219ului T\u00eergu-Mure\u0219 – 2013 Man Eugen T\u00e2rgu-Mure\u0219, istorie urban\u0103 din anul 1850 p\u00e2n\u0103 la Primul r\u0103zboi mondial. vol. II. Az oldal ford\u00edt\u00e1sa folyamatban\u00a0van Cel […]\" \/>\n<meta property=\"og:url\" content=\"https:\/\/bjmures.ro\/biblioteca-judeteana-mures\/centenarul-palatului-culturii-si-a-bibliotecii-judetene-mures-2013\/centenarul-palatului-culturii-targu-mures-istorie-urbana-din-anul-1850-pana-la-primul-razboi-mondial-vol-ii\/\" \/>\n<meta property=\"og:site_name\" content=\"Biblioteca Jude\u021bean\u0103 Mure\u0219\" \/>\n<meta property=\"article:publisher\" content=\"https:\/\/www.facebook.com\/bibliotecamures\" \/>\n<meta property=\"article:modified_time\" content=\"2023-11-28T07:23:00+00:00\" \/>\n<meta property=\"og:image\" content=\"https:\/\/bjmures.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/04\/Man-Eugen.jpg\" \/>\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\n<meta name=\"twitter:site\" content=\"@bptirgumures\" \/>\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Becs\u00fclt olvas\u00e1si id\u0151\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"28 perc\" \/>\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\/\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"https:\/\/bjmures.ro\/biblioteca-judeteana-mures\/centenarul-palatului-culturii-si-a-bibliotecii-judetene-mures-2013\/centenarul-palatului-culturii-targu-mures-istorie-urbana-din-anul-1850-pana-la-primul-razboi-mondial-vol-ii\/\",\"url\":\"https:\/\/bjmures.ro\/biblioteca-judeteana-mures\/centenarul-palatului-culturii-si-a-bibliotecii-judetene-mures-2013\/centenarul-palatului-culturii-targu-mures-istorie-urbana-din-anul-1850-pana-la-primul-razboi-mondial-vol-ii\/\",\"name\":\"[:ro]T\u00e2rgu-Mure\u0219, istorie urban\u0103 din anul 1850 p\u00e2n\u0103 la Primul r\u0103zboi mondial. vol. II.[:hu]T\u00e2rgu-Mure\u0219, istorie urban\u0103 din anul 1850 p\u00e2n\u0103 la Primul r\u0103zboi mondial. vol. II.[:] - Biblioteca Jude\u021bean\u0103 Mure\u0219\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\/\/bjmures.ro\/#website\"},\"primaryImageOfPage\":{\"@id\":\"https:\/\/bjmures.ro\/biblioteca-judeteana-mures\/centenarul-palatului-culturii-si-a-bibliotecii-judetene-mures-2013\/centenarul-palatului-culturii-targu-mures-istorie-urbana-din-anul-1850-pana-la-primul-razboi-mondial-vol-ii\/#primaryimage\"},\"image\":{\"@id\":\"https:\/\/bjmures.ro\/biblioteca-judeteana-mures\/centenarul-palatului-culturii-si-a-bibliotecii-judetene-mures-2013\/centenarul-palatului-culturii-targu-mures-istorie-urbana-din-anul-1850-pana-la-primul-razboi-mondial-vol-ii\/#primaryimage\"},\"thumbnailUrl\":\"https:\/\/bjmures.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/04\/Man-Eugen.jpg\",\"datePublished\":\"2023-04-19T06:49:54+00:00\",\"dateModified\":\"2023-11-28T07:23:00+00:00\",\"breadcrumb\":{\"@id\":\"https:\/\/bjmures.ro\/biblioteca-judeteana-mures\/centenarul-palatului-culturii-si-a-bibliotecii-judetene-mures-2013\/centenarul-palatului-culturii-targu-mures-istorie-urbana-din-anul-1850-pana-la-primul-razboi-mondial-vol-ii\/#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"hu\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"https:\/\/bjmures.ro\/biblioteca-judeteana-mures\/centenarul-palatului-culturii-si-a-bibliotecii-judetene-mures-2013\/centenarul-palatului-culturii-targu-mures-istorie-urbana-din-anul-1850-pana-la-primul-razboi-mondial-vol-ii\/\"]}]},{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"hu\",\"@id\":\"https:\/\/bjmures.ro\/biblioteca-judeteana-mures\/centenarul-palatului-culturii-si-a-bibliotecii-judetene-mures-2013\/centenarul-palatului-culturii-targu-mures-istorie-urbana-din-anul-1850-pana-la-primul-razboi-mondial-vol-ii\/#primaryimage\",\"url\":\"https:\/\/bjmures.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/04\/Man-Eugen.jpg\",\"contentUrl\":\"https:\/\/bjmures.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/04\/Man-Eugen.jpg\"},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"https:\/\/bjmures.ro\/biblioteca-judeteana-mures\/centenarul-palatului-culturii-si-a-bibliotecii-judetene-mures-2013\/centenarul-palatului-culturii-targu-mures-istorie-urbana-din-anul-1850-pana-la-primul-razboi-mondial-vol-ii\/#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Home\",\"item\":\"https:\/\/bjmures.ro\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"Biblioteca\",\"item\":\"https:\/\/bjmures.ro\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":3,\"name\":\"Centenarul Palatului Culturii\u00a0\u0219i a BJM\",\"item\":\"https:\/\/bjmures.ro\/biblioteca-judeteana-mures\/centenarul-palatului-culturii-si-a-bibliotecii-judetene-mures-2013\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":4,\"name\":\"T\u00e2rgu-Mure\u0219, istorie urban\u0103 din anul 1850 p\u00e2n\u0103 la Primul r\u0103zboi mondial. vol. II.\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"https:\/\/bjmures.ro\/#website\",\"url\":\"https:\/\/bjmures.ro\/\",\"name\":\"Biblioteca Jude\u021bean\u0103 Mure\u0219\",\"description\":\"Maros Megyei K\u00f6nyvt\u00e1r\",\"publisher\":{\"@id\":\"https:\/\/bjmures.ro\/#organization\"},\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":{\"@type\":\"EntryPoint\",\"urlTemplate\":\"https:\/\/bjmures.ro\/?s={search_term_string}\"},\"query-input\":{\"@type\":\"PropertyValueSpecification\",\"valueRequired\":true,\"valueName\":\"search_term_string\"}}],\"inLanguage\":\"hu\"},{\"@type\":\"Organization\",\"@id\":\"https:\/\/bjmures.ro\/#organization\",\"name\":\"Biblioteca Jude\u021bean\u0103 Mure\u0219\",\"url\":\"https:\/\/bjmures.ro\/\",\"logo\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"hu\",\"@id\":\"https:\/\/bjmures.ro\/#\/schema\/logo\/image\/\",\"url\":\"https:\/\/bjmures.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/02\/cropped-logoBJM-text-ro.png\",\"contentUrl\":\"https:\/\/bjmures.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/02\/cropped-logoBJM-text-ro.png\",\"width\":240,\"height\":240,\"caption\":\"Biblioteca Jude\u021bean\u0103 Mure\u0219\"},\"image\":{\"@id\":\"https:\/\/bjmures.ro\/#\/schema\/logo\/image\/\"},\"sameAs\":[\"https:\/\/www.facebook.com\/bibliotecamures\",\"https:\/\/x.com\/bptirgumures\",\"https:\/\/www.youtube.com\/channel\/UCliWX0Rsb0V96c9P8S8P9GA\"]}]}<\/script>\n<!-- \/ Yoast SEO plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"[:ro]T\u00e2rgu-Mure\u0219, istorie urban\u0103 din anul 1850 p\u00e2n\u0103 la Primul r\u0103zboi mondial. vol. II.[:hu]T\u00e2rgu-Mure\u0219, istorie urban\u0103 din anul 1850 p\u00e2n\u0103 la Primul r\u0103zboi mondial. vol. II.[:] - Biblioteca Jude\u021bean\u0103 Mure\u0219","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"https:\/\/bjmures.ro\/biblioteca-judeteana-mures\/centenarul-palatului-culturii-si-a-bibliotecii-judetene-mures-2013\/centenarul-palatului-culturii-targu-mures-istorie-urbana-din-anul-1850-pana-la-primul-razboi-mondial-vol-ii\/","og_locale":"hu_HU","og_type":"article","og_title":"[:ro]T\u00e2rgu-Mure\u0219, istorie urban\u0103 din anul 1850 p\u00e2n\u0103 la Primul r\u0103zboi mondial. vol. II.[:hu]T\u00e2rgu-Mure\u0219, istorie urban\u0103 din anul 1850 p\u00e2n\u0103 la Primul r\u0103zboi mondial. vol. II.[:] - Biblioteca Jude\u021bean\u0103 Mure\u0219","og_description":"Centenarul Palatului Culturii \u0219i a bibliotecii ora\u0219ului T\u00eergu-Mure\u0219 – 2013 Man Eugen T\u00e2rgu-Mure\u0219, istorie urban\u0103 din anul 1850 p\u00e2n\u0103 la Primul r\u0103zboi mondial. vol. II. Az oldal ford\u00edt\u00e1sa folyamatban\u00a0van Cel […]","og_url":"https:\/\/bjmures.ro\/biblioteca-judeteana-mures\/centenarul-palatului-culturii-si-a-bibliotecii-judetene-mures-2013\/centenarul-palatului-culturii-targu-mures-istorie-urbana-din-anul-1850-pana-la-primul-razboi-mondial-vol-ii\/","og_site_name":"Biblioteca Jude\u021bean\u0103 Mure\u0219","article_publisher":"https:\/\/www.facebook.com\/bibliotecamures","article_modified_time":"2023-11-28T07:23:00+00:00","og_image":[{"url":"https:\/\/bjmures.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/04\/Man-Eugen.jpg","type":"","width":"","height":""}],"twitter_card":"summary_large_image","twitter_site":"@bptirgumures","twitter_misc":{"Becs\u00fclt olvas\u00e1si id\u0151":"28 perc"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"WebPage","@id":"https:\/\/bjmures.ro\/biblioteca-judeteana-mures\/centenarul-palatului-culturii-si-a-bibliotecii-judetene-mures-2013\/centenarul-palatului-culturii-targu-mures-istorie-urbana-din-anul-1850-pana-la-primul-razboi-mondial-vol-ii\/","url":"https:\/\/bjmures.ro\/biblioteca-judeteana-mures\/centenarul-palatului-culturii-si-a-bibliotecii-judetene-mures-2013\/centenarul-palatului-culturii-targu-mures-istorie-urbana-din-anul-1850-pana-la-primul-razboi-mondial-vol-ii\/","name":"[:ro]T\u00e2rgu-Mure\u0219, istorie urban\u0103 din anul 1850 p\u00e2n\u0103 la Primul r\u0103zboi mondial. vol. II.[:hu]T\u00e2rgu-Mure\u0219, istorie urban\u0103 din anul 1850 p\u00e2n\u0103 la Primul r\u0103zboi mondial. vol. II.[:] - Biblioteca Jude\u021bean\u0103 Mure\u0219","isPartOf":{"@id":"https:\/\/bjmures.ro\/#website"},"primaryImageOfPage":{"@id":"https:\/\/bjmures.ro\/biblioteca-judeteana-mures\/centenarul-palatului-culturii-si-a-bibliotecii-judetene-mures-2013\/centenarul-palatului-culturii-targu-mures-istorie-urbana-din-anul-1850-pana-la-primul-razboi-mondial-vol-ii\/#primaryimage"},"image":{"@id":"https:\/\/bjmures.ro\/biblioteca-judeteana-mures\/centenarul-palatului-culturii-si-a-bibliotecii-judetene-mures-2013\/centenarul-palatului-culturii-targu-mures-istorie-urbana-din-anul-1850-pana-la-primul-razboi-mondial-vol-ii\/#primaryimage"},"thumbnailUrl":"https:\/\/bjmures.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/04\/Man-Eugen.jpg","datePublished":"2023-04-19T06:49:54+00:00","dateModified":"2023-11-28T07:23:00+00:00","breadcrumb":{"@id":"https:\/\/bjmures.ro\/biblioteca-judeteana-mures\/centenarul-palatului-culturii-si-a-bibliotecii-judetene-mures-2013\/centenarul-palatului-culturii-targu-mures-istorie-urbana-din-anul-1850-pana-la-primul-razboi-mondial-vol-ii\/#breadcrumb"},"inLanguage":"hu","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["https:\/\/bjmures.ro\/biblioteca-judeteana-mures\/centenarul-palatului-culturii-si-a-bibliotecii-judetene-mures-2013\/centenarul-palatului-culturii-targu-mures-istorie-urbana-din-anul-1850-pana-la-primul-razboi-mondial-vol-ii\/"]}]},{"@type":"ImageObject","inLanguage":"hu","@id":"https:\/\/bjmures.ro\/biblioteca-judeteana-mures\/centenarul-palatului-culturii-si-a-bibliotecii-judetene-mures-2013\/centenarul-palatului-culturii-targu-mures-istorie-urbana-din-anul-1850-pana-la-primul-razboi-mondial-vol-ii\/#primaryimage","url":"https:\/\/bjmures.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/04\/Man-Eugen.jpg","contentUrl":"https:\/\/bjmures.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/04\/Man-Eugen.jpg"},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"https:\/\/bjmures.ro\/biblioteca-judeteana-mures\/centenarul-palatului-culturii-si-a-bibliotecii-judetene-mures-2013\/centenarul-palatului-culturii-targu-mures-istorie-urbana-din-anul-1850-pana-la-primul-razboi-mondial-vol-ii\/#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Home","item":"https:\/\/bjmures.ro\/"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"Biblioteca","item":"https:\/\/bjmures.ro\/"},{"@type":"ListItem","position":3,"name":"Centenarul Palatului Culturii\u00a0\u0219i a BJM","item":"https:\/\/bjmures.ro\/biblioteca-judeteana-mures\/centenarul-palatului-culturii-si-a-bibliotecii-judetene-mures-2013\/"},{"@type":"ListItem","position":4,"name":"T\u00e2rgu-Mure\u0219, istorie urban\u0103 din anul 1850 p\u00e2n\u0103 la Primul r\u0103zboi mondial. vol. II."}]},{"@type":"WebSite","@id":"https:\/\/bjmures.ro\/#website","url":"https:\/\/bjmures.ro\/","name":"Biblioteca Jude\u021bean\u0103 Mure\u0219","description":"Maros Megyei K\u00f6nyvt\u00e1r","publisher":{"@id":"https:\/\/bjmures.ro\/#organization"},"potentialAction":[{"@type":"SearchAction","target":{"@type":"EntryPoint","urlTemplate":"https:\/\/bjmures.ro\/?s={search_term_string}"},"query-input":{"@type":"PropertyValueSpecification","valueRequired":true,"valueName":"search_term_string"}}],"inLanguage":"hu"},{"@type":"Organization","@id":"https:\/\/bjmures.ro\/#organization","name":"Biblioteca Jude\u021bean\u0103 Mure\u0219","url":"https:\/\/bjmures.ro\/","logo":{"@type":"ImageObject","inLanguage":"hu","@id":"https:\/\/bjmures.ro\/#\/schema\/logo\/image\/","url":"https:\/\/bjmures.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/02\/cropped-logoBJM-text-ro.png","contentUrl":"https:\/\/bjmures.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/02\/cropped-logoBJM-text-ro.png","width":240,"height":240,"caption":"Biblioteca Jude\u021bean\u0103 Mure\u0219"},"image":{"@id":"https:\/\/bjmures.ro\/#\/schema\/logo\/image\/"},"sameAs":["https:\/\/www.facebook.com\/bibliotecamures","https:\/\/x.com\/bptirgumures","https:\/\/www.youtube.com\/channel\/UCliWX0Rsb0V96c9P8S8P9GA"]}]}},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bjmures.ro\/hu\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/13453","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bjmures.ro\/hu\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/bjmures.ro\/hu\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bjmures.ro\/hu\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bjmures.ro\/hu\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13453"}],"version-history":[{"count":43,"href":"https:\/\/bjmures.ro\/hu\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/13453\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":17831,"href":"https:\/\/bjmures.ro\/hu\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/13453\/revisions\/17831"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bjmures.ro\/hu\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/13429"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bjmures.ro\/hu\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13453"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}