Biblioteca „Târgu-Mureş” din Chişinău

Fiecare sfârsit de august ne duce cu gândul la fraţii de peste Prut. Reîntoarcerea în timp ne aminteşte de voinţa unui neam care şi-a redobândit demnitatea prin revenirea la limba şi alfabetul latin, credinţa şi obiceiurile strămoşeşti.

Câtă forţă în sărbătoarea „Limba noastră cea română” instituită la 31 august! Ziua unităţii româneşti, a democraţiei şi libertăţii, din care a emanat dorinţa reîntâlnirii dintre fraţi: independenţa, interferenţele culturale şi schimburile de valori spirituale. Acesta este aspectul benefic pângărit de drumul sinuos al reformei.

Pe măsura scurgerii timpului relaţiile dintre noi devin tot mai nefireşti.

A fost un război în Transnistria alimentat de cei care priveau cu îngrijorare evoluţia relaţiilor dintre noi. Frica redesteptării româneşti din Moldova i-a cuprins pe cei ce au stăpânit prin dictatură mai mult de o jumatate de secol pământul basarabean.

Adepţi ai unei politici comuniste, ei îsi apără privilegiile dobândite prin forţă şi caută să readucă populaţia la vechea stare, limba moldovenească, despărţirea de fraţi şi reîntoarcerea în graniţele vechiului imperiu.

Împotriva tuturor acestor încercări cu care se confruntă românii moldoveni, apreciem tendinţele de unire a forţelor intelectuale, singurele capabile de schimbare. În ciuda greutăţilor economice, politice, a crizei prin care trece Basarabia, cultura românească continuă să alimenteze sperantele de împlinire a năzuinţelor de unitate frăţească.

Au trecut sase ani de când parlamentarii Moldovei au proclamat independenţa Basarabiei.

În acele momente de entuziasm general mă aflam printre cei care săvârseau acel act istoric, de la 27 august 1991. Am străbătut calea de la clădirea Parlamentului şi până în Piaţa Marii Adunări Naţionale în aclamaţiile mulţimii care astepta publicul verdict. Am pornit cu mare încredere şi simţeam că nu ne mai desparte nimeni şi nimic.

Independenţa a pus capăt supunerii, umilirii şi teroarei rosii.

Era momentul declansării renasterii naţionale a Basarabiei. Oficializarea limbii române, adoptarea grafiei latine, a tricolorului românesc şi a imnului naţional „Desteaptă-te române” constituiau pentru mine tot atâtea momente de speranţă în spulberarea diferenţelor dintre noi.

În vâltoarea acestor evenimente, mai multi bibliotecari din judetele Ardealului ne-au oferit sprijinul ideilor înnoitoare, punându-se bazele primei biblioteci româneşti din Chisinau. – „TRANSILVANIA”, chiar în ziua următoare a proclamarii independenţei.

An de an, la ceas aniversar, ne-am dat întâlnire, aici, colegi din judeţele Mureş , Baia Mare, Satu Mare, Bihor, Alba. Sălaj, Brasov, Arad, Timisoara, Sibiu sporind zestrea cărţilor, într-un elevat şi sustinut dialog cultural şi profesional dus până la perfecţiune. În această bibliotecă am întâlnit tineri şi adulti având pe masa de studiu pe Eminescu, Cosbuc, Alecsandri, Rebreanu, Blaga, Arghezi, Călinescu, Sadoveanu… în haina lor adevarată. Tot aici ne-am dat întâlnire cu Mihai Cimpoi, Grigore Vieru, D.Matcovschi, Leo Butnaru, Iulian Filip, Dumitru Fusu, Ioan Mânascurtă, Alexe Rau, Iurie Colesnic şi mulţi alţii, cu care am dialogat ore în sir despre ceea ce ne apropie. Acesta a devenit locul în care cei peste 12.000 cititori, care se înscriu anual, beneficiază de aproape 60.000 de volume de cărţi, donate de ardeleni.

În decursul timpului, primei biblioteci româneşti i s-au alaturat altele: Biblioteca „Onisifor Ghibu”, patronată de Biblioteca municipală „M.Sadoveanu” din Bucuresti; Biblioteca „Ion Creangă” (pentru copii) oferta colegilor de la Biblioteca „Gh.Asachi” din Iasi; Biblioteca „Ovidius”, organizată de Biblioteca Judeţeană Constanţa; Biblioteca „Târgovişte”, donaţia colegilor din judeţul Dâmbovita şi Biblioteca „Târgu-Mureş „, care ne aparţine.

O stralucită cronică a confluenţelor culturale româno-române, a gesturilor de generozitate ardelenească, ne oferă scriitorul clujean Teodor Tanco, în lucrarea Basarabia, numele tău e Maria, aparută succesiv în trei ediţii, carte care a fost premiată de Uniunea Scriitorilor din Chişinău. Sunt însemnari de scriitor, martor al atâtor întâmplari cu semnificaţii istorice.

Sectorul Rîşcani, al doilea ca mărime din cele cinci existente, are o populaţie de peste 180.000 locuitori şi dispune de 13 biblioteci publice, filiale ale Bibliotecii municipale „B.P.Haşdeu”.

Biblioteca „Târgu-Mureş ” este una dintre ele, instituita cu un an în urmă şi este situată pe principala arteră de circulaţie a sectorului, pe Bulevardul Moscovei, nr.8, la parterul unui bloc de locuinţe, având o suprafaţa de 400 mp.

Spaţiul a fost acordat de Primăria municipiului Chişinău, precum şi mobilierul necesar. La deschidere, fondul iniţial de carte a fost de 5.000 volume, din care două treimi erau donaţia Bibliotecii Judeţene Mureş.

Bucurându-ne de sprijinul Ministerului Culturii şi de resursele proprii (fond de dublete) precum şi de generozitatea unor donatori, la numai un an de la înfiinţare, Biblioteca „Târgu-Mureş ” înregistrează peste 18.000 volume, fond enciclopedic de largă adresabilitate.

Ceea ce caracterizează fondul de carte al acestei noi biblioteci este calitatea colecţiilor.

Se vorbeste în Chişinău despre biblioteca cu cele mai bune cărţi – „Târgu-Mureş „. Este rodul selectivităţii noastre, principiu de bază în alcătuirea colecţiilor.

Beneficiari sunt în special elevii liceelor şi studenţii universităţilor, Universitatea Tehnică aflându-se în imediata apropiere.

Un prim bilanţ al acestui an se concretizează în cei peste 6.000 de utilizatori care apelează la serviciile bibliotecii, prin cei sase salariaţi cu pregatire de specialitate biblioteconomică, condusi de Claudia Satravca cu pasiune, profesionalism şi iniţiativă.

Asa se prezintă prima bibliotecă românească din sector şi cea mai tânară din cele cinci, la ceas aniversar.