Târgu-Mureşul din inima chişinăuanilor

Interiorul bibliotecii în anii 1996-2000

La începutul anilor ’90, atunci când renăştea dorinţa de libertate a popoarelor din estul Europei, pe românii din afara graniţelor, din Basarabia şi Bucovina, limba română i-a unit în năzuinţele lor de viitor.

În aceste condiţii, cartea şi biblioteca şi-au păstrat rolul civilizator tot aşa cum l-au avut în decursul timpurilor.

Aşa s-a întâmplat ca podul de flori de peste Prut, bucurie a reîntâlnirii noastre, a fost preluat de cel al cărţilor, pentru a potoli setea de cunoaştere şi apropiere între români şi, totodată, a bibliotecilor de carte românească.

Îmi amintesc de momentele istorice în care Basarabia îşi proclama independenţa la 27 august 1991.

În ziua următoare s-a deschis cea mai mare bibliotecă de carte românească din Chişinau cu contribuţia ardelenilor – “TRANSILVANIA”. Numărul lor a început să crească, constituindu-se într-o reţea renăscută şi ea din vechile filiale ale Bibliotecii Municipale “B. P. Haşdeu”.

Nu a trecut mult timp pană cand pe harta Chişinăului, în 1996, s-a deschis Biblioteca “Târgu-Mureş”, ctitorie a instituţiei judeţene Mureş. An de an, acest spatiu a devenit locul nostru de intalnire şi dialog. Mureşenii s-au îngrijit de constituirea zestrei acestei instituţii printr-o riguroasă selectie de carte şi permanenta ei actualizare.

Totul părea să se desfăşoare sub zodia firească a lucrurilor, pană cand, sub pretextul renovării, biblioteca a fost inchisă, veste care i-a cutremurat pe cititori.

Timp de trei ani şi jumătate din drumurile noastre nu s-au mai întretăiat. A rămas amintirea şi speranţa ca nu va mai trece mult timp şi işi va relua activitatea.

Interiorul Bibliotecii "Târgu-Mureş" din Chişinău 2009

S-a întamplat în iarna acestui an ca biblioteca să fie redeschisă publicului, complet modernizată servind scopurilor pentru care a fost constituită.

Investiţia i-a aparţinut Primăriei prin Biblioteca Municipală “B.P.Haşdeu”, pusă în aplicare de neobosita sa directoare Lidia Culicovschi, neîntrecută în iniţiative de acest fel, o bună specialistă în biblioteconomie, la care s-a adăugat concepţia şi priceperea colaboratoarei sale Claudia Satravca, distinsă de târgumureşeni cu diploma “Pro urbe”.

Acum, în preajma Zilelor Chişinăului la ceas aniversar, întâlnirea noastră a fost surprinzătoare.

Ambianţa în care se păstrează şi se oferă publicului aceste “urme sacre”, cum le numea Sadoveanu, beneficiază de o enorma sală compartimentată pe spaţii de lectură, acces liber la raft, bine structurat tematic, mobilier nou, adecvat şi multă, multă lumină care se imbină armonios cu cea pe care ne-o dau cărtile.

Am fost beneficiarii unei întâlniri de neuitat. O delegaţie de mureşeni s-a reîntâlnit cu cititorii şi ctitoria lor. Au făcut parte din ea Liliana Moldovan, director al Bibliotecii Judeţene Mureş, Nicolae Băciuţ, directorul Directiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional al Judeţului Mureş, Dimitrie Poptămaş, iniţiatorul înfiinţării bibliotecii.

Articole similare

Ediţia facsimilată a manuscriselor lui Mihai Eminescu 2009

Eminescu a trecut Prutul fără viză şi a ajuns la Biblioteca „Târgu-Mureş” din ChişinăuEminescu a trecut Prutul fără viză şi a ajuns la Biblioteca „Târgu-Mureş” din Chişinău

La sfârşitul lunii septembrie, presa românească îşi expunea părerea în legătură cu dorinţa televiziunilor din România de a trece Prutul şi de a constitui posturi de televiziune româneşti în Moldova.