Ghiduri

Biblioteca Județeană Mureș - Ghid din 1979

Ce se poate scrie în prefaţa unui ghid de bibliotecă drept „cuvînt înainte”? Doar „ghidul” unei biblioteci este însuşi „cuvîntul înainte” al celor ce-i trec cu sfioasă pasiune pragul.

Este un „îndrumar al unui îndrumar” de viaţă, adică al cărţilor ordonate în rafturi pentru a ne îndruma mintea, inima şi fapta spre mereu mai plin, mai înalt şi mai frumos.

Aşadar, un „ghid al ghidului” nostru în viaţă – cartea. Şi totuşi. . . Biblioteca noastră judeţeană îşi are, iată, un îndrumător tipărit spre folosul pasionaţilor ei cititori.

O lucrare ce nu ştiu dacă va figura printre atîtea „cărţi mari”, dar pusă în slujba acestor „cărţi mari”. Un buchet de „informaţii utile” pentru mari şi mici spre a le sluji, odată mai mult, apropierii cu încredere şi dragoste spre acest minunat tezaur de înţelepciune şi înălţător, de omenie şi împlinire.

Este aceasta şi o chemare şi un îndemn, şi o profesiune de credinţă. Profesiunea de credinţă a unui colectiv harnic şi serios, modest şi adînc în îndeletnicirea de a da „a doua viaţă” cărţilor.

Şi atunci iată ce cred că trebuie scris drept „cuvînt înainte”: vă mulţumim, stimaţi slujitori ai acestei biblioteci judeţene, pentru truda voastră modestă şi profundă de a ne atrage în lumea mirifică a cărţii, pentru munca nobilă căreia vă dăruiţi neîntrerupt, vouă, dăruiţi pentru dăruire.

Iulius Moldovan
Preşedintele Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă Mureş

Bibliotheca Telekiana-Ghid ilustrat din 1994

Biblioteca Teleki-Bolyai din Târgu-Mureş este una dintre cele mai bogate colecţii de carte veche din Transilvania, lăcaş al culturii europene din secolele trecute. Cele peste 200 000 de volume constituie o colecţie ştiin- ţifică cu structură enciclopedică, păstrătoare a multor rarităţi bibliofile.

Fondul Teleki-Bolyai a rezultat din asocierea celor două mari colecţii distincte: Teleki cu un număr de 40 000 de volume şi Bolyai cu 80 000 de volume. Acestora li s-au adăugat de-a lungul timpului alte fonduri provenite din diferite tipuri de biblioteci tradiţionale din Transilvania: şcoli confesionale, biblioteci personale şi biblioteca Mănăstirii franciscane din Călugăreni (Jud. Mureş).

Clădirea, în care funcţionează şi în prezent Biblioteca Teleki, a fost construită cu această destinaţie, în stil baroc, în anii 1799-1802, de contele Teleki Sâmuel (Gorneşti, 1739 – Viena, 1822). în anul 1802 şi-a deschis porţile prima bibliotecă publică din ţară, care păstrează şi azi mobilierul şi aranjarea originală a cărţilor.

Ideea înfiinţării acestei biblioteci i se conturează lui Teleki, în timpul călătoriei sale de studii la universităţile din Basel, Paris, Utrecht, Leiden, unde dobândeşte cunoştinţe temeinice în domeniul ştiinţelor umane şi reale, valorificate în selectarea celor mai reprezentative cărţi ale culturii europene.

Devenind prin vasta sa cultură unul (iintre cei mai competenţi bibliofili ai Europei, Teleki a început achiziţionarea cărţilor după un plan bine conturat iniţial, lărgind permanent aria de achiziţionare în întreaga Europă. întors în ţară, Teleki întreţine o corespondenţă intensă, în scopul achiziţionării cărţilor, cu foştii săi profesori din universităţile europene, dintre care îi menţionăm pe savanţii elveţieni Daniel şi Johann Bernoulli, sau cu editori şi librari din marile centre editoriale ale Europei. în acelaşi timp îşi continuă activitatea ştiinţifică şi activitatea de mecenat, ajutând financiar şcoli şi tineri care studiau în străinătate.

Ca semn al recunoaşterii activităţii sale ştiinţifice, Teleki a fost ales membru al Societăţilor din Gottingen şi Varşovia. Intră în viaţa publică, se mută la Viena în anul 1787, devenind cancelar al Transilvaniei. Capitala Austriei îi permite extinderea relaţiilor stabilite în vederea achiziţionării cărţilor.

Teleki cumpără cărţi din 25 de oraşe ale Europei, reuşind în timpul celor 60 de ani de activitate să procure cele mai reprezentative opere ştiiţifice de la înfiinţarea tiparului.

Caiet documentar-2002

În anul 1913, la darea în folosinţă a Palatului Culturii din Târgu-Mureş, o întreagă aripă a impunătorului edificiu a primit destinaţia de bibliotecă, pentru satisfacerea nevoilor de lectură ale populaţiei din municipiu.

În cele aproape nouă decenii de existenţă, biblioteca târgumureşeană adaugă funcţiei sale publice calităţi care o detaşează de alte instituţii similare, consacrându-i valoare şi distincţie, nu numai prin volumul mare de cărţi şi documentele pe care le deţine (peste 850.000 unităţi de inventar), ci şi prin bogăţia şi varietatea sporită a informaţiilor ce le oferă populaţiei.

Cititorii precum şi cei care au dirijat evoluţia pe multe planuri a instituţiei, printr-o echilibrată politică de dezvoltare şi selecţie a publicaţiilor, au avut în atenţia lor crearea unui fond de conservare (un exemplar din toate publicaţiile colecţionate), conferindu-i reale posibilităţi de cercetare în ansamblu a unei probleme dintr-un anumit domeniu, în orice moment dat.

Dacă ar fi să analizăm principalele stadii ale dezvoltării bibliotecii din punctul de vedere al constituirii colecţiilor, am delimita două perioade: prima, în care se constituie un fond de carte din numeroase donaţii, publicaţii cu o largă adresabilitate, care răspundeau cerinţelor lecturii publice în paralel cu eforturile de completare retrospectivă, etapă care se încheie la începutul ultimei conflagraţii mondiale, şi a doua, rezultată din sistemul centralizat al editurilor (1948-1989), perioadă în care biblioteca achiziţionează 90-95 % din producţia naţională de carte.

Sub aspectul structurii lingvistice colecţiile au fost influenţate de regimurile statale care s-au succedat în acest spaţiu în decursul timpului. Iniţial, biblioteca s-a constituit în exclusivitate pe carte de limbă maghiară (cu mici excepţii în limba germană), instituind şi dezvoltând în paralel şi un fond românesc în perioada interbelică, eliminat din colecţiile sale în perioada Dictatului (1940-1944), revenind la o dezvoltare normală în conformitate cu structura de limbă a populaţiei după această dată, până în zilele noastre. Este important faptul că în tot decursul existenţei sale, nu au fost distruse ori transferate cărţi, ele fiind retrase numai din punct de vedere al accesului publicului, fiind repuse în circuitul informaţional după încetarea restricţiilor.

Încă de la înfiinţare, biblioteca a folosit cele mai avansate mijloace de stocare şi regăsire a referinţelor. Catalogul general al publicaţiilor, organizat în fişiere pe baza unor norme universale, reprezenta o fericită îmbinare a celor două tipuri, alfabetic şi tematic, regăsirea putându-se realiza la numele autorului, titlului (ca subiect, cu mai mulţi autori ori colectiv de autori), subiectul, descriptor de ordin geografic ori onomastic. Un sistem de fişă a cărţii ţinea evidenţa pe cote (din cifre arabe), împrumuturile de carte. Pentru economisire de spaţiu, cărţile erau aşezate în depozit pe format în cadrul unui metru liniar de raft, sistem păstrat până astăzi la fondul iniţial de carte.

Corespunzător conceptului de mare bibliotecă la Târgu-Mureş, pe care o prefigurau primii ei custozi, dr.Molnár Gábor şi Aurel Filimon, s-a constituit fondul de carte rară, bibliofilă, constând în ediţii vechi comentate ale clasicilor greci şi latini, carte veche românească şi maghiară, transilvăneană, publicaţii periodice, afişe, pliante, iconografie. Bibliotecarii care i-au urmat, dată fiind cantitatea mare de documente, enciclopedismul şi adresabilitatea acestora, au procedat la diversificarea serviciilor şi secţiilor în conformitate cu imperativele timpului şi extinderea tematică a colecţiilor.

Prima secţie desprinsă din biblioteca publică unică s-a adresat în exclusivitate cititorilor copii (1952), acesteia urmându-i separarea fondurilor de împrumut pentru adulţi şi fondul permanent al sălii de lectură (1961), secţie specială consacrată accesului cititorilor la cartea ştiinţifică şi tehnică (1964; 1974), secţia de artă (teatrologie, arte plastice, muzică), secţie pentru publicaţii periodice, colecţii speciale şi patru biblioteci filiale în cartierele cu populaţie mai numeroasă.

Un fond aparte, important pentru originalitatea, vechimea şi documentele pe care le deţine, îl reprezintă cele două colecţii de valoare universală, Teleki şi Bolyai, care, în anul 1974, au trecut cu întregul patrimoniu în administrarea Bibliotecii Judeţene, fonduri care se păstrează în tiparele lor tradiţionale, cu nota de modernitate conferită de timpul în care au fost constituite.

Pasul decisiv de modernizare a bibliotecii l-a constituit introducerea Clasificării Zecimale Universale (CZU) în catalogarea patrimoniului şi cotarea pe aceste criterii a fondurilor de carte pentru împrumut, expuse mai târziu pe rafturi cu acces liber pentru cititori. Cele două cataloage ale fondului permanent, alfabetic şi sistematic, sunt în măsură să ne ofere astăzi o imagine aproape completă a tezaurului de bibliotecă în complexitatea şi diversitatea lui.

Surselor vechi şi noi de informare asupra patrimoniului li se adaugă astăzi un bogat fond de referinţă constând din lexicoane, dicţionare, monografii, sinteze, în limbile română şi maghiară, dar şi în limbi de mare circulaţie. Avem astăzi satisfacţia de a oferi publicului cititor lucrări fundamentale de referinţă şi mare actualitate la care nici nu puteam gândi înainte de vreme cum sunt: Encyclopaedia Universalis (23 vol.); Dictionnaire Encyclopedique AXIX (10 vol.); The New Encyclopaedia Britannica (29 vol.); The World Book Encyclopaedia (22 vol.); Grand Larousse Universel (15 vol.); Grand Larousse en 10 volumes; Brockhaus Enzyklopädie 23 vol.; Great Books (60 vol.); La Nature (14 vol.); Les grands Maîtres de la peinture (6 vol.); La Deuxieme Guerre Mondiale (7 vol.); The Book of Art (10 vol.); M. Eliade: The Encyclopedia of Religion (15 vol.); Memoires du XXe siècle (11 vol.).

Alături de aceste mijloace specifice dezvăluirii colecţiilor, Biblioteca Judeţeană Mureş rămâne o prezenţă vie în viaţa spirituală a municipiului şi judeţului, prin acţiunile culturale şi ştiinţifice organizate cu publicul, acţiuni care se remarcă prin ţinută şi contribuţii la cunoaşterea şi aprofundarea unor evenimente şi la activitatea unor personalităţi locale, naţionale şi universale.

Dimitrie Poptămaş