Prezentare

În anul 1913, la darea în folosință a Palatului Culturii din Târgu Mureș, o întreagă aripă a impunătorului edificiu a primit destinația de bibliotecă, pentru satisfacerea nevoilor de lectură ale populației din municipiu.

În cele aproape nouă decenii de existență, biblioteca târgumureșeană adaugă funcției sale publice calități care o detașează de alte instituţii similare, conferindu-i valoare și distincţie, nu numai prin volumul mare de cărţi și prin documentele pe care le deţine (peste 1.000.000 unităţi de inventar), ci și prin bogăţia și varietatea sporită a informaţiilor pe care le oferă populaţiei.

Cititorii, precum și cei care au dirijat evoluţia pe multe planuri a instituţiei, printr-o echilibrată politică de dezvoltare și selecţie a publicaţiilor, au avut în atenţia lor crearea unui fond de conservare (un exemplar din toate publicaţiile colecţionate), conferind reale posibilităţi de cercetare în ansamblu a unei probleme dintr-un anumit domeniu.

Dacă ar fi să analizăm principalele stadii ale dezvoltării bibliotecii din punctul de vedere al constituirii colecţiilor, am delimita două perioade: prima, în care se constituie un fond de carte din numeroase donaţii, publicaţii cu o largă adresabilitate, care răspundeau cerinţelor lecturii publice, în paralel cu eforturile de completare retrospectivă, etapă care se încheie la începutul ultimei conflagraţii mondiale; iar a doua, rezultată din sistemul centralizat al editurilor (1948-1989), perioadă în care biblioteca achiziţionează 90-95% din producţia naţională de carte.

Sub aspectul structurii lingvistice, colecţiile au fost influenţate de regimurile statale care s-au succedat în acest spaţiu în decursul timpului. Iniţial, biblioteca s-a constituit în exclusivitate din carte în limba maghiară (cu mici excepţii în limba germană), instituind și dezvoltând în paralel și un fond românesc în perioada interbelică, eliminat din colecţiile sale în perioada Dictatului (1940-1944), revenind la o dezvoltare normală în conformitate cu structura de limbă a populaţiei dupa această dată, până în zilele noastre.

Este important faptul că, în tot decursul existenţei sale, nu au fost distruse ori transferate cărţi, ele fiind retrase numai din punct de vedere al accesului publicului, fiind repuse în circuitul informaţional după încetarea restricţiilor.

Corespunzător conceptului de mare bibliotecă la Târgu Mureș pe care o prefigurau primii ei custozi, dr. Molnár Gábor și Aurel Filimon, s-a constituit fondul de carte rară, bibliofilă, constând din ediţii vechi comentate ale clasicilor greci și latini, carte veche românească și maghiară, transilvăneană, publicaţii periodice, afișe, pliante, iconografie.

Bibliotecarii care le-au urmat celor doi, dată fiind cantitatea mare de documente, enciclopedismul și adresabilitatea acestora, au procedat la diversificarea serviciilor și secţiilor în conformitate cu imperativele timpului și cu extinderea tematică a colecţiilor.

Prima secție desprinsă din biblioteca publică unică s-a adresat în exclusivitate cititorilor copii (1952), sub numele de Biblioteca Copiilor.

A urmat separarea fondurilor de împrumut și a fondului permanent al sălii de lectură (1961), secţia specială consacrată accesului cititorilor la cartea știinţifică și tehnică (1964; 1974), secţia de artă (teatrologie, arte plastice, muzică), secţia pentru publicaţii periodice, colecţii speciale și patru biblioteci filiale în cartierele cu populaţie mai numeroasă.

Cea mai nou înființată secție este Centrul de Resurse American Corner, finanțat integral de Ambasada SUA la București.