La sfârşitul lunii septembrie, presa românească îşi expunea părerea în legătură cu dorinţa televiziunilor din România de a trece Prutul şi de a constitui posturi de televiziune româneşti în Moldova. Intrarea Republicii Moldova într-o etapă firească de deschidere politică şi culturală faţă de România şi Europa, o dată cu preluarea puterii politice de către liberalii democraţi, a dat frâu liber restabilirii unor vechi contacte culturale. În acest context, o delegaţie din Târgu-Mureş, formată din:, Dimitrie Poptămaş, Preşedintele Fundaţiei Culturale „Vasile Netea” şi Liliana Moldovan, director al Bibliotecii Judeţene Mureş, scriitorul Nicolae Băciuţ, directorul D.J.C.C.P.C.N. Mureş, a poposit la Chişinău, în perioada 1-3 octombrie, pentru a participa la manifestările organizate de Biblioteca Municipală „B. P. Haşdeu”, cu prilejul „Zilelor Bibliotecii Târgu-Mureş din Chişinău”.
Dacă politicul a distrus punţile culturale dintre bibliotecile din Chişinău, şi bibliotecile din Transilvania, acestea au ajuns să fie refăcute, în manieră inedită, de bibliotecile judeţene din Mureş, Baia Mare şi Cluj, care au pornit spre Chişinău cu donaţii de carte şi entuziasm bibliotecăresc nemaipomenit.
Drumul a fost deschis de Biblioteca Judeţeană Mureş care şi-a îndeplinit misiunea de a duce românilor din Chişinău o parte versiunea facsimilată a manuscriselor lui Eminescu. Constituită din volumele VII-XXI şi XXIV din seria facsimil a manuscriselor eminesciene, editate în format tradiţional şi electronic de Editura Academiei Române, donaţia de carte a a ajuns, în cele din urmă, în colecţiile Bibliotecii Târgu-Mureş din sectorul Rîşcani, al Chişinăului.
Evaluată la suma de aproape 1000 de euro, importanta comoară literară a fost obţinută la solicitarea Bibliotecii Judeţene Mureş şi a trecut cu bine Prutul, în ciuda intervenţiei vameşilor care au încercat să împiedice trecerea volumelor rostind interdicţia: „Cărţile iestea nu trec!”.Se pare că astrele au fost de partea iubitorilor de lectură şi a cercetătorilor care pot studia acum în tihnă manuscrisele eminesciene la Biblioteca „Târgu-Mureş” din Chişinău. Temelia acestei biblioteci a fost pusă în anul 1996, sub atenta îndrumare a D-lui Dimitrie Poptămaş, directorul din acea vreme, a Bibliotecii Judeţene Mureş.
Din acest an a început constituirea fondurilor de carte românească ale uneia dintre cele mai mari şi mai frumoase biblioteci din sectorul Râşcani, Biblioteca „Târgu-Mureş” din Chişinău. Proiectată ca bibliotecă publică cu caracter enciclopedic, biblioteca – filială, pune la dispoziţia cititorilor un fond de carte variat însumând peste 30000 de volume. Colecţiile de carte ale bibliotecii sunt destinate accesului liber la raft. Ele s-au constituit şi s-au îmbogăţit an de an prin eforturile unor donatori târgumureşeni de excepţie ca: Timotei Enăchescu, Lazăr Lădariu, Valentin Marica, Zeno Ghiţulescu, Dimitrie Poptămaş, Nicolae Băciuţ, Constantin Moraru şi alţii.
Supusă unui îndelung şi nefiresc proces de renovare care a durat patru ani, biblioteca şi-a redeschis porţile în februarie 2009 şi se mândreşte astăzi cu un spaţiu generos, eficient gestionat şi admirabil decorat, unde cărţile sunt aşezate pe raft în funcţie de conţinutul şi destinaţia lor. Impresionează strădania bibliotecarilor, care lucrează aici, de a promova fondul de carte gestionat, prin organizarea unor variate rafturi tematice, prin proiectarea unor evenimente culturale incitante, menite să întreţină dialogul cititorilor cu personalităţile culturale şi literare din România şi Chişinău. În acest locaş de cultură, admirabil renovat, cititorii sunt întâmpinaţi cu zâmbetul pe buze de către bibliotecari competenţi, pregătiţi să satisfacă setea de limba română a cetăţenilor, care găsesc o ofertă de carte extrem de variată şi sunt chemaţi să participe la întâlniri culturale incitante, care mustesc de voie bună, de drag de carte şi de cultură română.
Liliana Moldovan