Istoricul Bibliotecii Județene Mureș

Gradul de cultură și civilizatie al unei colectivități a fost și rămâne condiționat de instituțiile sale. Biblioteca se înscrie între cele cu implicații civilizatoare, mai presus decât altele, fiind suma cunoștințelor umane la un moment dat.

Vechimea orașului Târgu Mureș se pierde în istorie, iar prima atestare documentară îl confirmă ca existent în anul 1332, într-un act de plată a zeciuielii preotului „roman”. Așezarea trebuia să fie consolidată și din punct de vedere instituțional.

La mai bine de 200 de ani, în 1557, aici era menționată o bibliotecă pe lângă un așezământ instructiv-educativ – Schola Particula -, prima de acest fel de pe cuprinsul României.

Acesteia i-a urmat ctitoria guvernatorului Transilvaniei Sámuel Teleki (1731-1822), originar din Gornești jud. Mureș, care, pe timpul când era la Viena, gândește și pune în aplicare planul unei mari biblioteci europene, instituție care va tezauriza resursele materiale ale întinselor moșii de pe Valea Mureșului în rezerve spirituale.

Odată împlinită, biblioteca își deschide porțile în anul 1802, fiind declarată bibliotecă publică. Contele a lăsat moștenire biblioteca prin testament; un testament care sintetizează Legea bibliotecilor de azi, stabilind condițiile de împrumut, de studiu la sala de lectură, modul în care colecțiile trebuie îngrijite și inventariate.

Lor le-au urmat în a doua jumătate a secolulului al XIX-lea numeroase biblioteci școlare, instituții de cult ori administrative, societăți, asociații și uniuni, cele personale, cu destinații precise și colecții dirijate.

Pe bună dreptate, orașul Târgu Mureș se putea supranumi unul cultural, al bibliotecilor, care au avut implicații în întreaga sa evoluție.

Biblioteca Teleki

Cu toate că Bibliotheca Telekiană a fost declarată publică, prin valoarea și profilul colecțiilor, a rămas una savantă. Interesul restrâns de instruire și cunoaștere la acea dată a locuitorilor o consacra în special tineretului studios aflat în practică la Tabla Regească (Tribunalul Suprem al Transilvaniei) și unui număr destul de restrâns de intelectuali.

Între românii care au beneficiat de serviciile acestei biblioteci se numără cărturarul Timotei Cipariu din Blaj, aflat în căutarea de izvoare pentru fundamentarea științifică a operelor sale.

Biblioteca Judeteana Mures Sediul Central
Biblioteca Judeteana Mures Sediul Central

Biblioteca publică

O bibliotecă publică se impunea la Târgu Mureș la începutul secolului, odată cu evoluția demografică, urbanistică, dezvoltarea industrială și a atelierelor de meserii, diversificarea învățământului, consecință a gradului de instruire adaptat cerințelor cunoașterii și informării.

Noul plan al autorităților locale este pus în aplicare în anul 1913, când este dat în folosință impozantul Palat al Culturii. Conceput după o viziune modernă europeană, el devine centrul spiritual al orașului prin instituțiile pe care avea să le adăpostească, sala mare și sala mică de spectacole și conferințe, Sala Oglinzilor, teatru, cinema, pinacotecă, conservator; o aripă a clădirii a fost destinată bibliotecii publice, care și-a deschis serviciile pentru cititori în același an.

Ea a căutat să răspundă unui deziderat mai vechi sau unor funcții îndeplinite până la acea dată de numeroase biblioteci cu vechi tradiții: biblioteci școlare, personale, ale diferitelor instituții, societăți și asociații, care își subordonau activitatea unor laturi educative restrânse, cuprinzând numai anumite categorii de cititori, fiind limitate ca fonduri de carte și interese.

Biblioteca Judeteana Mures Biblioteca Copiilor
Biblioteca Judeteana Mures - Biblioteca Copiilor

Actuala conducere a bibliotecii

Dr. Monica Avram

noiembrie 2009 – prezent

A preluat conducerea bibliotecii la 1 noiembrie 2009, după 8 ani în care a activat ca bibliotecar la diverse secții. Absolventă de istorie-engleză, și-a continuat studiile până la nivel doctoral, cu o teză dedicată asociațiilor culturale românești din județul Mureș în secolele XVIII-XIX (2012).

Este o perioadă în care au loc schimbări semnificative în organizarea bibliotecii: este achiziționat un nou soft de bibliotecă – Qulto; sunt extinse spațiile bibliotecii, prin preluarea a peste 700 de metri pătrați în clădirea fostului Hotel Parc, unde sunt amenajate trei secții: Artă, Publicații Periodice și American Corner, dar și în interiorul Palatului Culturii (spațiul ocupat anterior de Uniunea „Vatra Românească); este separat fondul documentar de cel al publicațiilor periodice; începe procesul de clasare și evaluare a cărților vechi.

Se pot aminti mai multe proiecte de mare amploare: participarea bibliotecii județene, dar și a bibliotecilor publice din județ, la programul Biblionet, finanțat de Fundația „Bill & Melinda Gates”, care a dus la dezvoltarea infrastructurii tehnice a bibliotecilor partenere, dar și a resurselor umane; parteneriatul cu Ambasada SUA la București, concretizată în organizarea Centrului de Resurse American Corner Târgu Mureș (octombrie 2011); parteneriate privind digitalizarea colecțiilor bibliotecii (Arcanum; Biblioteca Județeană „O. Goga” Cluj).

Director Dr. Monica Avram
Dr. Monica Avram

Istoricul directorilor bibliotecii

Dr. Molnár Gábor - 1913
Dr. Molnár Gábor - 1913
Dr. Molnár Gábor în Sala de lectură, 1913
Dr. Molnár Gábor în Sala de lectură, 1913

Molnár Gábor

august 1913-1935 – Primul director al instituției

Ca bibliotecar și director a fost numit juristul dr. Molnár Gábor, intelectual desăvârșit, el însuși posesor al unei valoroase biblioteci, în parte donată municipalității. Numirea sa a fost precedată de elaborarea unui curs de biblioteconomie, cunoștintele sale din domeniu urmând să fundamenteze o instituție aliniată la normele de organizare și funcționare ale timpului (clasificare zecimală, sisteme de împrumut cu buzunăraș, catalog alfabetic combinat autori-titluri-subiecte etc.)

Concepția și ideile noului director privind rolul bibliotecii publice pot fi desprinse dintr-un număr de articole publicate în revista Maros-Vásárhely. El pornește de la cele afirmate de Széchényi István în cartea sa Hitel, apărută în 1830, în care se subliniază rolul culturii și științei de carte în progresul societății: „Piatra de încercare a oricărui progres, a oricărei puteri și valori și chiar a norocului [unei națiuni – n.n.] este omul cultivat.” În scopul ridicării nivelului de cultură al concetățenilor săi, dr. Molnár identifică două căi: organizarea unor cursuri și prelegeri de tipul universității populare / muncitorești, respectiv autoinstrucția prin lectură.

Deci, menirea bibliotecii publice este de a asigura accesul cetățenilor din toate clasele și păturile sociale la lectură, atât prin intermediul unor publicații de popularizare a științei, cât și prin oferirea unei lecturi de divertisment de calitate.

Prin numeroasele donații, în scurt timp de la deschidere, fondurile de carte se ridicau la 11.000 volume, ca apoi să depăsească 62.000 volume (1944).

Aurel Filimon
Aurel Filimon

Aurel Filimon

1936-1940

Din anul 1922, în activitatea sa, Molnár Gábor este secondat de Aurel Filimon, arheolog, etnograf și folclorist. El este numit bibliotecar, iar după retragerea la pensie a d-lui dr. Molnár Gábor, director. Prezența lui Aurel Filimon în biblioteca orașului Târgu Mureș avea să consfințească schimbările impuse de introducerea administrației românești, completarea fondurilor bibliotecii cu carte românească corespunzător dezvoltării învățământului în limba română (Liceul „Al.Papiu Ilarian”, Liceul „Unirea”, Liceul militar „Mihai Viteazul”), administrației și instituțiilor statului, precum și de intensificarea accesului populației românești în „cetate”.

În aceste condiții, într-o deplină înțelegere între cei doi membri spirituali, biblioteca publică își dezvoltă armonios colecțiile, este garantat accesul tuturor locuitorilor la lectură, indiferent de apartenență etnică, grad de instruire, convingeri religioase.

Biblioteca va trece printr-un moment de criză în urma Dictatului de la Viena (1940-1944), când Aurel Filimon este destituit din funcție, iar cărțile românești retrase din depozite și din circuitul de lectură, urmând a fi oferite unor biblioteci bucureștene, care, prevăzând situația vremelnică a evenimentelor, le-au refuzat. Ele au rămas în bibliotecă, fiind repuse în circuitul public.

Filimon se refugiază la București unde se îmbolnăvește; se retrage la Rapoltul Mare, unde se stinge din viață la 3 martie 1946.

Vigh Károly

1940 noiembrie – 1949

După destituirea lui Aurel Filimon, destinul bibliotecii este încredințat prof. Vigh Károly. Noului director i se solicită să pună în aplicare noul plan al ocupanţilor, respectiv: retragerea din circulaţie a tuturor cărţilor româneşti, înlocuirea cotelor în depozite cu cărţi în limba maghiară, pregătirea împachetării valorilor bibliofile pentru a fi protejate, date fiind succesele în înaintare ale trupelor aliate în vederea eliberării Ardealului; coletele au fost însă surprinse înainte de evacuare, cărţile rămânând astfel în patrimoniul bibliotecii.

Vigh Karoly
Vigh Karoly
Racz Bela
Racz Bela

Rácz Béla

1949 – 1956

Realitățile de după război, aservirea țării comunismului sovietic, apariția HCM nr.1542/1951, ale cărei prevederi stabileau politizarea instituției, determină numirea în funcția de director a lui Rácz Béla, fost lucrător al cooperativei „Solidaritatea”, având așa-zise merite în mișcarea comunistă și muncitorească. El procedază la ideologizarea bibliotecii în direcțiile trasate de P.C.R.

Pe considerentul de a fi periculoase, prima măsură a fost retragerea aproape în totalitate a cărților de istorie, filologie, filosofie, ideologie și politică, geografie etc., mai puțin cele aparținătoare științelor aplicate. Astfel, au fost create cele două fonduri: „S” (secret) și „D” (documentar), inaccesibile publicului. Ele au fost înlocuite cu traducerile din limba rusă apărute prin editurile „Cartea rusă”, „Arlus”, „Editura de Stat” și a „P.C.R.”

De la stânga la dreapta: Rácz Béla-șef serviciu, Dan Anna- mânuitor carte, Dimitrie Poptămaș- bibliotecar, Berkeczi Ilona-legător carte, Koffol Katalin-bibliotecar și Berki Ibolya-bibliotecar. Fotografie realizată cu prilejul ocupării spațiului de la etajul III (periodice) în anul 1958 – actuala Sală de de lectură-fond tradițional.

Bartók Ibolya

1956

Șirul directorilor continuă cu Bartók Ibolya, tânără, zeloasă, care a trăit și experianța deportării în lagărele de evrei, cunoscătoare a mai multor limbi de circulație.

Anterior numirii din 1956, ea a lucrat o scurtă perioadă de timp la Biblioteca Raională din Miercurea Ciuc, apoi la Biblioteca Regională Brașov. A activat ca lector la școala medie de bibliotecari din Târgu Mureș.

Dată fiind experiența ei, Bartók Ibolya introduce așezarea tematică a cărților. Introduce, de asemenea, Clasificarea Zecimală Universală și pune bazele cataloagelor alfabetic și sistematic în conformitate cu normele universale bibliologice.

Bartok Ibolya
Bartok Ibolya
Halasz Borbala
Halasz Borbala

Halász Borbála

1957 – 1965

Acesteia îi urmează Halász Borbála, devenită profesoară prin cursuri de scurtă durată (2 ani) și numită inițial la Institutul Medico-Farmaceutic, fiica social-democratului Halász József. Era considerată ocrotitoare a mișcării socialiste și comuniste, funcțiile atribuite fiindu-i răsplata.

A avut și merite incontestabile în extinderea spațiului, diversificarea serviciilor, înființarea secției „Cartea tehnică”, creșterea numerică a personalului și specializarea acestuia prin cursuri de scurtă durată.

În timpul său au intrat în colecțiile bibliotecii numeroase cărți provenite din confiscări, fie din colecții particulare ori ale unor instituții. Halász Borbála este suspendată din funcție în anul 1965.

Ștefan Stănoiu
Ștefan Stănoiu

Ștefan Stănoiu

1965 – 1966

Pentru doar un an, în funcția de director este numit Ștefan Stănoiu, profesor, filolog. Dată fiind durata foarte scurtă a mandatului său, se poate spune că a asigurat continuitatea activității instituției, fără alte rezultate notabile.

Ștefan Stănoiu tanar
Ștefan Stănoiu tanar
Frățilă Solomon
Frățilă Solomon

Solomon Frățilă

1966 – 1974

Solomon Frățilă, învățător, apoi profesor cu studii filologice de scurtă durată (2 ani la Universitatea din Iași). El a preluat conducerea bibliotecii după ce a fost director de liceu o perioadă de timp, inspector şcolar, apoi inspector în Comitetul de Cultură şi Artă al judeţului Mureş.

Pojan Romeo
Pojan Romeo

Romeo Pojan

15 aprilie 1974 – 15 decembrie 1979

În anii următori, destinul instituției a trecut în seama lui Romeo Pojan, jurist, activist de partid, fost şef al Secţiei de propagandă a Comitetului Judeţean al P. C. R. De numele său se leagă monografia „Biblioteca Județeană Mureș”, Târgu-Mureș, 1979, pe care a coordonat-o.

Iulius Moldovan

1980 – 1985

În cei 50 de ani trăiți între cărțile bibliotecii publice – ca bibliotecar și apoi director – Dimitrie Poptămaș le-a sporit numărul, prin achiziții din producțiile curente și retrospective, a îmbogățit colecția de carte rară, a selectat judicios din fondul de rezervă națională, a stimulat donațiile, a modernizat serviciile, a inițiat seria Bibliografii mureșene, Publicații periodice mureșene, Anuarul Libraria. Studii și cercetări de bibliologie, seria de restituiri culturale Caiete mureșene a Fundației Culturale „Vasile Netea”, Dicționarul oamenilor de știință mureșeni, Dicționarul scriitorilor români mureșeni, Almanahul Ţara Fagilor pentru românii din Bucovina de Nord.

Este părintele uneia dintre cele mai expresive manifestări culturale mureșene, „Eminesciana”, și întemeietorul Bibliotecii „Târgu Mureș” din Chișinău, în anul 1996. Specialistul în biblioteconomie, istoricul literar, cunoscătorul în amănunt al cărții vechi românești din Câmpia Ardealului, Dimitrie Poptămaș și-a fundamentat profesiunea de credință pe disciplina studiului, exigență, generozitate și omenie, respect pentru înaintași; nu a uitat nici un moment că în împărăția cărților Bibliotecii Județene Mureș reverberează pașii lui Nicolae Iorga, Octavian Goga, Emil Isac, George Enescu, Móricz Zsigmond sau ai Regelui Mihai.

În cei 20 de ani de directorat, biblioteca a cunoscut numeroase și profunde modificări, fiind perioada în care s-a trecut de la un sistem tradițional la modernitate și automatizare. Au fost achiziționate primele calculatoare și s-a folosit pentru prima dată un soft de bibliotecă – Tinlib. Baza tehnică s-a dezvoltat în așa fel încât fiecare bibliotecar a beneficiat de un calculator, imprimante, diverse dotări, care au dus munca specifică la un nou nivel.

În tot acest timp, Dimitrie Poptămaș și-a scris cu migală cărțile, între acestea Philobiblon mureșean, cartea de studii și rememorări sau Prezența și circulația vechilor tipărituri românești în zona superioară a Văii Mureșului, o cercetare care cu siguranță va fi continuată, dată fiind importanța ei.

Când domnului Dimitrie Poptămaș i se spune atât de sugestiv că a slujit cartea, prin Diploma de onoare Pro Libro Senator, cea mai înaltă distincție a Bibliotecii Județene Mureș, ne gândim nu la onoarea pe care instituția i-a oferit-o, ci la bucuria de a-l fi avut între noi.

Iulius Moldovan
Iulius Moldovan
Dimitrie Poptămaș
Dimitrie Poptămaș
Dimitrie Poptămaș Lift
Liftul bibliotecii. Dimitrie Poptămaș și Halász Borbála, 1958

Dimitrie Poptămaș

1985 – 2005

În cei 50 de ani trăiți între cărțile bibliotecii publice – ca bibliotecar și apoi director – Dimitrie Poptămaș le-a sporit numărul, prin achiziții din producțiile curente și retrospective, a îmbogățit colecția de carte rară, a selectat judicios din fondul de rezervă națională, a stimulat donațiile, a modernizat serviciile, a inițiat seria Bibliografii mureșene, Publicații periodice mureșene, Anuarul Libraria. Studii și cercetări de bibliologie, seria de restituiri culturale Caiete mureșene a Fundației Culturale „Vasile Netea”, Dicționarul oamenilor de știință mureșeni, Dicționarul scriitorilor români mureșeni, Almanahul Ţara Fagilor pentru românii din Bucovina de Nord.

Este părintele uneia dintre cele mai expresive manifestări culturale mureșene, „Eminesciana”, și întemeietorul Bibliotecii „Târgu Mureș” din Chișinău, în anul 1996. Specialistul în biblioteconomie, istoricul literar, cunoscătorul în amănunt al cărții vechi românești din Câmpia Ardealului, Dimitrie Poptămaș și-a fundamentat profesiunea de credință pe disciplina studiului, exigență, generozitate și omenie, respect pentru înaintași; nu a uitat nici un moment că în împărăția cărților Bibliotecii Județene Mureș reverberează pașii lui Nicolae Iorga, Octavian Goga, Emil Isac, George Enescu, Móricz Zsigmond sau ai Regelui Mihai.

În cei 20 de ani de directorat, biblioteca a cunoscut numeroase și profunde modificări, fiind perioada în care s-a trecut de la un sistem tradițional la modernitate și automatizare. Au fost achiziționate primele calculatoare și s-a folosit pentru prima dată un soft de bibliotecă – Tinlib. Baza tehnică s-a dezvoltat în așa fel încât fiecare bibliotecar a beneficiat de un calculator, imprimante, diverse dotări, care au dus munca specifică la un nou nivel.

În tot acest timp, Dimitrie Poptămaș și-a scris cu migală cărțile, între acestea Philobiblon mureșean, cartea de studii și rememorări sau Prezența și circulația vechilor tipărituri românești în zona superioară a Văii Mureșului, o cercetare care cu siguranță va fi continuată, dată fiind importanța ei.

Când domnului Dimitrie Poptămaș i se spune atât de sugestiv că a slujit cartea, prin Diploma de onoare Pro Libro Senator, cea mai înaltă distincție a Bibliotecii Județene Mureș, ne gândim nu la onoarea pe care instituția i-a oferit-o, ci la bucuria de a-l fi avut între noi.

Corina Teodor
Corina Teodor

Corina Teodor

2005 – martie 2009

În vara anului 2005, postul de director este ocupat prin concurs de dr. Corina Teodor, istoric, cu ani de practică la catedră și în cercetare, autoare de lucrări științifice și animată de dragoste pentru carte și instituția ei.

A preluat destinele bibliotecii după ce a activat atât ca profesor de istorie la nivel liceal, dar și la Catedra de Istorie din cadrul Universității „Petru Maior”, punându-și amprenta pe destinele multor generații de studenți.

În calitate de cercetător în cadrul Institutului de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Șincai” din Târgu Mureș al Academiei Române, a excelat în domeniu, primind în anul 2005 Premiul „Gheorghe Bariţiu” al Academiei Române pentru teza de doctorat Coridoare istoriografice. O incursiune în universul scrisului ecleziastic românesc din Transilvania anilor 1850-1920.

Pe durata mandatului său, biblioteca a trecut la utilizarea softului Alephino, alături de bibliotecile centrale universitare din România. De asemenea, au fost puse bazele bibliotecii digitale pentru uzul studenților de la specializarea istorie, în baza proiectului Mai aproape de lectură: biblioteca publică în serviciul studenților, proiect realizat cu sprijinul AFCN.

Liliana Moldovan

15 martie 2009 – 31 octombrie 2009

Timp de câteva luni, în anul 2009, Liliana Moldovan, șef serviciu Evidenţa, Prelucrarea și Dezvoltarea Colecţiilor a asigurat interimatul conducerii bibliotecii. Anii de experiență în bibliotecă, precum și pasiunea pentru carte și cuvântul scris, și-au spus cuvântul, determinând o dezvoltare ascendentă a relațiilor cu alte biblioteci.

Este perioada în care biblioteca mureșeană a contribuit la înființarea primei biblioteci românești din Germania – Biblioteca „Ion Minulescu” de la Nürnberg, precum a început și colaborarea cu Platforma Culturală „Așii Români.”

Filolog și om de litere, Liliana Moldovan a semnat mai multe volume de poeme și interviuri cu personalități din lumea culturii românești și universale.

Liliana Moldovan
Liliana Moldovan